Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 8780
Mărime: 3.77MB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Dr. Samargiu Manuela
Facultatea de Stiinte ale Naturii, Stiinte Agricole si Sociologie
Universitatea Ovidius, Constanta

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I - Istoricul cercetarilor stiintifice la Marea Neagra . 1

CAPITOLUL II - Evolutia geologica si aspecte fizico-geografice ale bazinului Pontic 3

2.1 Geneza Formaii Bazinului Pontic 3

2.2 Tarmul si Relieful Subacvatic .. 4

2.3 Varietatea de sedimente ... 6

2.4 Apa din bazinul Pontic si provenienta ei . 7

2.5 Proprietatile apei .. 9

2.6 Caracteristicile climatice 15

2.7 Poluarea mediului marin ... 16

CAPITOLUL III - Caracterizarea biocenozelor bentale de la litoralul Marii Negre 18

CAPITOLUL IV - Recoltare si conservare ... 21

CONCLUZII .. 25

BIBLIOGRAFIE 26

Extras din document

INTRODUCERE

Marea cu tainele ei încă nedezvaluite, marea cu sălbăticiunile ei atât de bine conservate în formă primară, dar și marea vulnerabilă, aflată în pericol din pricina omului și a modului în care acesta caută să smulgă Terrei toatele resursele.

Marea face parte din cadrul de viața al omului. Biologia trebuie sa aibă în vedere Omul. Nu animalele - ele există și trebuie protejate, pentru om.

Mările nu există pe planetă pentru a fi exploatate, ci pentru a permite speciei umane supraviețuirea. Trebuie sa păstrăm curată marea pentru a menține curată viața noastră. Trebuie să menținem vii mările, pentru a ține în viață planeta. Nu exploatarea mărilor este cu adevărat importantă pentru om, ci faptul ca prin protejarea mării protejăm viața omului.

În mod sigur Marea Neagră vazută “din interior” oferă multe surprize.

Nu multă lume știe că marea noastră, cea comună și banală, este plină de viață: bancuri de pești, covoare întregi de alge, moluște, crustacei, etc.

Cunoașterea frumuseților văzute și nevăzute a bentosului marin și a biocenozelor bentale din zona sudică a litoralului românesc al Mării Negre, m-au determinat să realizez acest studiu.

Mulțumesc pe această cale doamnei Șef Lucrări Doctor Samargiu Manuela, pentru ajutorul acordat întocmirii acestei lucrări și răbdarea cu care m-a îndrumat pe toata perioada de pregătire.

Totodată aduc mulțumiri scafandrilor și domnului instructor Dușe Florin, din cadrul Centrului de Scafandri Constanța pentru amabilitatea, ajutorul și echipamentul pus la dispoziție.

CAPITOLUL I

DATE SINTETICE PRIVIND ISTORICUL CERCETĂRILOR ȘTIINȚIFICE LA MAREA NEAGRĂ

“ Limba nu poate spune și mâna nu poate

scrie despre toate minunățiile mării”

Cristofor Columb

Cercetări asupra Mării Neagre s-au făcut încă din antichitate. Astfel s-au putut efectua pe baza observațiilor hărților hidrografice, hărți ale așezărilor umane de pe țărmurile mării.

Primele cercetări făcute asupra țărmurilor Mării Negre datează din anul 1696. Ele au fost conduse de marinarii ruși de pe nava “Krepost”. În anul 1701, pe timpul țarului Petru I, se întocmește prima hartă rusă a Mării Negre, în care sunt menționate și adâncimile din jurul Crimeei și Bosforului.

Studii științifice încep de-abia în sec. XVIII. Din a doua jumătate a sec. XIX. cercetările evoluează, trecându-se la cercetări mai complexe de hidrologie și hidrobiologie marină, astfel s-a înființat în anul 1872 prima stațiune de biologie marină, care inițial a funcționat la Odesa, apoi la Sevastopol.

În anul 1918, geologul rus Andrussov facând numeroase cercetări asupra voluției postterțiare ale ținuturilor ponto-caspice, a elaborat teoria conform căreia multe specii de viețuitoare a vechii mări salmastre au avut de suferit din cauza salinitatii mai ridicate care a pătruns în Lacul Pontic o data cu ruperea barierierei lui cu Marea Mediterana.

Studiile românești efectuate asupra Mării Negre au început de peste un secol și au fost determinate de întreținerea navigației și de amenajarea portului Constanța. Aceste acțiuni au dus la cunoașterea platformei litorale, a studiului curenților marini, cunoașterea structurii și caracteristicile litoralului, etc.

În 1893, timp de 9 luni, Grigore Antipa, la bordul unui crucișator a efectuat o expediție în jurul Mării Negre și a executat câteva sute de dragaje, până la adâncimi de 40 m. Grigore Antipa, în 1941 a elaborat o lucrare intitulată “Marea Neagră”, în care prezintă probleme de biologie marină și de oceanografie. În 1932 Grigore Antipa a înființat Institutul Biooceanografic de la Constanța, care ulterior a luat numele de Stațiune Maritimă de Cercetari și Proiectari Piscicole “Grigore Antipa”. (Trufaș, 1969)

Bibliografie

1. Antonescu, C. S., 1968 - Marea, Edit. Științifică, București 213 - 214.

2. Antipa, G., 1941 - Marea Neagră, I Oceanografia, bionomia și biologia generală, Acad. Rom., Publ. Fond “V. Adamachi”, Bucuresti 60, 49 - 51, 65

3. Mihai C. Bacescu, Geza I Muller, Marian-T. Gomoiu 1971 - Ecologie Marina IV - Cercetări de ecologie bentală în Marea Neagră - Analiza cantitativă, calitativă și comparată a faunei bentale pontice, Edit. Acad. R.S.R 11- 13, 31-33.

4. Trufas, V. 1969 - Hidrologie R.S.R., Partea I, Marea Neagra, (Note de curs), Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geografie 122 pp.

5. Pora E. A., Oros L., 1974 - Limnologie si Oceanografie, Edituta Didactica si Pedagogica, Bucuresti 348 - 350, 340

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagră

7. www.didactic.ro/files/6/ecosistemulmariinegre.doc

8. http://www.descopera.ro/

Preview document

Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 1
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 2
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 3
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 4
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 5
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 6
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 7
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 8
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 9
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 10
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 11
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 12
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 13
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 14
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 15
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 16
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 17
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 18
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 19
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 20
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 21
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 22
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 23
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 24
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 25
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 26
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 27
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 28
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 29
Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • 2 - Coperti si Cuprins.doc
  • Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului romanesc.doc

Alții au mai descărcat și

Cresterea Animalelor

Rase de bovine: Rase de lapte - Friza - Holstein Friza - Jersey - Rosie Danezã - Rosie de stepã - Rosie brunã - Angler - Baltata cu...

Ai nevoie de altceva?