Biocenozele bentale de pe substratul dur din sudul litoralului românesc

INTRODUCERE

Marea cu tainele ei încă nedezvaluite, marea cu sălbăticiunile ei atât de bine conservate în formă primară, dar și marea vulnerabilă, aflată în pericol din pricina omului și a modului în care acesta caută să smulgă Terrei toatele resursele.

Marea face parte din cadrul de viața al omului. Biologia trebuie sa aibă în vedere Omul. Nu animalele - ele există și trebuie protejate, pentru om.

Mările nu există pe planetă pentru a fi exploatate, ci pentru a permite speciei umane supraviețuirea. Trebuie sa păstrăm curată marea pentru a menține curată viața noastră. Trebuie să menținem vii mările, pentru a ține în viață planeta. Nu exploatarea mărilor este cu adevărat importantă pentru om, ci faptul ca prin protejarea mării protejăm viața omului.

În mod sigur Marea Neagră vazută “din interior” oferă multe surprize.

Nu multă lume știe că marea noastră, cea comună și banală, este plină de viață: bancuri de pești, covoare întregi de alge, moluște, crustacei, etc.

Cunoașterea frumuseților văzute și nevăzute a bentosului marin și a biocenozelor bentale din zona sudică a litoralului românesc al Mării Negre, m-au determinat să realizez acest studiu.

Mulțumesc pe această cale doamnei Șef Lucrări Doctor Samargiu Manuela, pentru ajutorul acordat întocmirii acestei lucrări și răbdarea cu care m-a îndrumat pe toata perioada de pregătire.

Totodată aduc mulțumiri scafandrilor și domnului instructor Dușe Florin, din cadrul Centrului de Scafandri Constanța pentru amabilitatea, ajutorul și echipamentul pus la dispoziție.

CAPITOLUL I

DATE SINTETICE PRIVIND ISTORICUL CERCETĂRILOR ȘTIINȚIFICE LA MAREA NEAGRĂ

“ Limba nu poate spune și mâna nu poate

scrie despre toate minunățiile mării”

Cristofor Columb

Cercetări asupra Mării Neagre s-au făcut încă din antichitate. Astfel s-au putut efectua pe baza observațiilor hărților hidrografice, hărți ale așezărilor umane de pe țărmurile mării.

Primele cercetări făcute asupra țărmurilor Mării Negre datează din anul 1696. Ele au fost conduse de marinarii ruși de pe nava “Krepost”. În anul 1701, pe timpul țarului Petru I, se întocmește prima hartă rusă a Mării Negre, în care sunt menționate și adâncimile din jurul Crimeei și Bosforului.

Studii științifice încep de-abia în sec. XVIII. Din a doua jumătate a sec. XIX. cercetările evoluează, trecându-se la cercetări mai complexe de hidrologie și hidrobiologie marină, astfel s-a înființat în anul 1872 prima stațiune de biologie marină, care inițial a funcționat la Odesa, apoi la Sevastopol.

În anul 1918, geologul rus Andrussov facând numeroase cercetări asupra voluției postterțiare ale ținuturilor ponto-caspice, a elaborat teoria conform căreia multe specii de viețuitoare a vechii mări salmastre au avut de suferit din cauza salinitatii mai ridicate care a pătruns în Lacul Pontic o data cu ruperea barierierei lui cu Marea Mediterana.

Studiile românești efectuate asupra Mării Negre au început de peste un secol și au fost determinate de întreținerea navigației și de amenajarea portului Constanța. Aceste acțiuni au dus la cunoașterea platformei litorale, a studiului curenților marini, cunoașterea structurii și caracteristicile litoralului, etc.

În 1893, timp de 9 luni, Grigore Antipa, la bordul unui crucișator a efectuat o expediție în jurul Mării Negre și a executat câteva sute de dragaje, până la adâncimi de 40 m. Grigore Antipa, în 1941 a elaborat o lucrare intitulată “Marea Neagră”, în care prezintă probleme de biologie marină și de oceanografie. În 1932 Grigore Antipa a înființat Institutul Biooceanografic de la Constanța, care ulterior a luat numele de Stațiune Maritimă de Cercetari și Proiectari Piscicole “Grigore Antipa”. (Trufaș, 1969)