Cercetari privind Folosirea Pasarilor in Lupta Biologica in Livada

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cercetari privind Folosirea Pasarilor in Lupta Biologica in Livada.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Biologie

Cuprins

CAPITOLUL 1- STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND COMBATEREA DAUNATORILOR DIN LIVADA CU AJUTORUL PASARILOR.3-17
1.1 POMICULTURA ECOLOGICA.4-9
1.1.1 FERTILIZAREA SOLULUI – ORGANICA SI MINERALA.4-6.
1.1.2 MODUL DE FOLOSIRE A INGRASAMINTELOR NATURALE IN LIVADA.6-8.
1.1.3 LUCRARILE SOLULUI – ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA MASINILOR. 8-8
1.1.4 INTRETINERA SOLULUI.8-9
1.2 BOLI SI DAUNATORI.10-13
1.3 METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A DAUNATORILOR.14-17
CAPITOLUL 2 REZULTATE OBTINUTE.18-27
2.1 JUSTIFICAREA TEMEI SI OBIECTIVE.18-19
2.2 MATERIAL SI METODA.20-21
2.3 REZULTATELE CERCETARILOR.22-26
2.4 CONCLUZII.27-27
BIBLIOGRAFIE.28

Extras din document

CAPITOLUL 1- STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND COMBATEREA DAUNATORILOR DIN LIVADA CU AJUTORUL PASARILOR

1.1 POMICULTURA ECOLOGICA

Organizatia Internationala de Lupta Biologica (O.I.L.B.) a definit combaterea biologica ca o utilizare a organismelor vii si a produselor activitatii lor biologice, cu scopul reglarii populatiilor de daunatori . Prin acestea se subliniaza, pe o parte, utilizarea constienta a dusmanilor naturali ai daunatorilor, iar pe de alta parte, a produsilor activitatii lor metabolice cu scopul nu de a eradica, de a distruge toti daunatorii, ci numai de a regla densitatile populatiilor de daunatori.

Extinderea metodelor biologice de combatere a daunatorilor, este una dintre directiile de perspectiva a dezvoltarii protectiei plantelor, mai ales pentru reducerea si eliminarea fenomenelor de poluare pe care le pot produce substantele chimice.

Conservarea si activarea mecanismelor naturale de reglare a densitatilor populatiilor de organisme daunatoare trebuie sa se bazeze pe o cunoastere profunda a tuturor factorilor si legaturilor biocenotice.

In general, in momentul de fata se remarca o tendinta clara de « ecologizare » a activitatilor ce depind de mediul inconjurator.

La ora actuala, in livezile moderne nu mai exista pasari care sa utilizeze orificiile naturale pentru reproducere si din acest motiv singura actiune care se poate intreprinde consta in amplasarea unui numar mare de cuiburi artificiale care sa permita reproducerea speciilor de pasari care se hranesc cu insecte si animale mici.

Contributia acestor pasari este insemnata- de exemplu, o singura pereche de pitigoi care creste in medie 6-8 pui la un cuibarit, prinde mai multe sute de insecte pe zi, printre care multe larve de lepidoptere ; ciocanitoarele extrag cu limba lor lunga si lipicioasa parazitii lemnului, soimul poate prinde soareci de camp si cartite- astfel se contribuie la reducerea agentilor daunatori si se mentine un echilibru natural sanatos.

State europene, precum Germania si Olanda, unde informatia biologica este mult mai raspandita si care au constatat efectele nocive ale produselor antiparazitare, au gasit o alternativa valabila, instaland un numar mare de cuiburi ecologice, economisind anual timp si bani .

Pe de alta parte, in Alto Adige (Italia) cuiburile ecologice asezate de pomicultori in livezi se numara deja cu miile.

1.1.1 FERTILIZAREA SOLULUI – ORGANICA SI MINERALA

a. FERTILIZAREA ORGANICA

In conditii naturale, materia organica o solului este intretinuta prin materia vegetala si animala moarta care se depune la suprafata solului si este incorporata in cadrul ciclurilor caracteristice diferitelor biocenoza. La aceasta se adauga si masa de radacini moarte si alte organisme care mor in sol.

Cea mai la indemana sursa de materie organica utlizabila este constituita din resturile vegetale ramase dupa culturi (paie si cocenii de graminee, tulpini de floarea soarelui, vrejuri), apoi gunoiul animalelor, precum si ingrasamintele verzi.

P. Aubert imparte ingrasamintele organice in trei grupe, dupa destinatie :

1.cresterea continutului de humus : gunoi proaspat sau compostat, compost din frunze si reziduuri gospodaresti, reziduri vegetale ale recoltei. Aceste materiale sunt bogate in carbon si sarace in azot ;

2.cresterea cantitatii de azot cu deseuri de abator, dejectii lichide ;

3.completarea efectelor produse de materialele din primele doua categorii : ingrasaminte verzi.

- Compostul de gunoi

Gunoiul de grajd gaseste cea mai buna si diversificata folosire atunci cand se pregateste sub forma de compost. Pentru pregatirea lui, gunoiul de grajd se incarca direct din grajd prin intermediul unui dispozitiv special de evacuare si se aseaza apoi in platforme pentru compostare. Aceasta se face in locuri alese sau la marginea terenului care va fi fertilizat, in special in loc umbros. Radacinile plantelor nu trebuie sa ajunga la platforma de compstare, in special pomii fructiferi, din cauza mustului care se scurge (exceptie face socul). Zeama de compost care apare in cazul unor precipiatii puternice trebuie sa se scurga prin drenaj, de preferinta intr-o groapa special amenajata. O buna platforma de compost are 1,5-3 m si 1-1,6 m inaltime. In jumatate de an, compostul se descompune si materialul se stabilizeaza, generand componente humice. Procesul fermentarii are 4 faze : de incalzire, de activitate aeroba, de transformare lenta si de structurare interioara .

Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari privind Folosirea Pasarilor in Lupta Biologica in Livada.doc