Comportarea unor Soiuri de Mar in Conditiile Ecologice ale Zonei Subcarpatice a Olteniei

Imagine preview
(5/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Comportarea unor Soiuri de Mar in Conditiile Ecologice ale Zonei Subcarpatice a Olteniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 39 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Biologie

Cuprins

Introducere 3
1.Importanta si rolul culturii marului 4
1.1 Origine,scurt istoric si arealul de cultura
1.2 Importanta economica si alimentara a culturii marului
2.Situatia culturii marului pe plan mondial si in Romania 8
2.1 Productia mondiala de mere
2.2 Cultura marului in Romania
2.3 Tendinte si orientari pe plan mondial si in Romania
3.Cadrul ecologic din zona subcarpatica a Olteniei 16
3.1 Amplasarea geografica si relieful zonei
3.2 Factori climatici
3.3 Factori edafici
3.4 Factori biotici
4.Scopul si obiectivele lucrarii 24
5.Materialul biologic si metodele de lucru 25
6.Rezultate obtinute 27
6.1 Scurta descriere a soiurilor
6.2 Cresterea soiurilor de mar in zona de nord a Olteniei
6.3 Fructificarea soiurilor de mar in zona Olteniei de nord
7.Concluzii si recomandari 38
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Marul este specia pomicola care ocupa locul 1 ca suprafata cultivate si productie intre specile pomicole de climat temperat. Astfel interesul pentru cultura marului este ridicat, datorita valorii alimentare ridicate, a valorii economice, comerciale si a importantei sociale.

Sortimentul de soiuri impreuna cu factorii climatici, edafici si biotici reprezinta un element determinant in cultura marului, aportul sau hotarator reflectandu-se atat in cantitatea, cat si in calitatea productiei.

Din aceste motive, sortimentul de soiuri s-a aflata intr-o permanenta dinamica, soiurile cultivate fiind din ce in ce mai bune din punct de vedere al productivitatii si calitatii fructelor.

Prin aceasta lucrare s-a urmarit comportarea mai multor soiuri de mar (10 soiuri) in conditile ecologice ale zonei de nord a Olteniei, in scopul imbunatatirii actualelor sortimente de soiuri. In cadrul acestei lucrari la soiurile de mere s-a determinat cresterea in inaltime a plantei, volumul coroanei, aria sectiunii transversale a trunchiului, productivitatea soiurilor si repartitia fructelor in functie de calitate.

Pentru realizarea acestei lucrari am fost indrumat de domnul profesor

dr. Botu Ion, caruia ii aduc multumiri pentru sprijinul acordat.

Importanta si rolul culturii marului

Origine, scurt istoric si arealul de cultura.

Malus domestica, sau marul cultivat, reprezinta un hybrid interspecific natural rezultat din incrucisarea spontana consecutiva a mai multor specii intre care Malus silvestris a avut un rol determinant. Cercetatorii considera ca patrie sau ca centru genetic al speciei, zona muntilor Tian-Shan, la granita dintre China occidentala si fosta URSS, pana la Marea Caspica.

Alte specii care au contribuit la formarea patrimoniului genetic al marului domestic sunt: Malus orientalis (cu fructe astringente, tarzii), Malus silvestris (fructe mici, verzi, acide), Malus baccata (fructe mici, rezistent la frig), Malus prunifolia (fruct mare, creste in China), Malus pumilla etc. Toate aceste specii sunt diploide si au genomul format din 34 de cromosomi.

Datele din literatura atesta faptul ca in lume sunt peste 10 mii de soiuri de mar, iar cea mai mare colectie din lume exista la East-Malling (Anglia) cu 2500 soiuri provenite din diverse zone ale globului.

Arealul de cultura al marului cuprinde toate continentele si zona temperata a globului.

Importanta economica si alimentara a culturii marului

Marul reprezinta cea mai cunoscuta si raspandita cultura pomicola de climat temperat, in Europa si Asia el cultivanduse din cele mai vechi timpuri. Fata de celelalte fructe, marul, se situeaza pe locul trei dupa banane si citrice, dar ocupa, de departe, locul unu intre speciile pomicole de climat temperat.

Din evolutia permanent crescatoare a productiei mondiale de mere si a vastului sau areal de cultura acoperit se deduce importanta din ce in ce mai mare a marului in economia mondiala si a merelor in alimentatia umana. Trebuie mentionat ca se produc peste 60 milioane tone anual, marul contribuind semnificativ la productia mondiala de alimente fiind considerat o cultura alimentara majora.

Importanta economica a marului reiese in primul, rand, din vastul sau areal geografic, din suprafata cultivata si productia obtinuta,fapt ce demonstreaza ca marul asigura o activitate permanenta si resurse materiale ( alimentare si familiare) unui numar imens de oameni, tocmai in zone de latitudine, altitudine si orografie, in care alte culturi ar gasi conditii ecologice restrictive. Importanta economica a marului se extinde dincolo de sfera pomiculturii si a consumului, creand activitati economice, locuri de munca si resurse financiare in industrii paralele legate de producerea pesticidelor, ingrasemintelor, a ambalajelor, industria alimentara, transporturi etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comportarea unor Soiuri de Mar in Conditiile Ecologice ale Zonei Subcarpatice a Olteniei.doc

Alte informatii

Disciplina “Biologia si tehnologia plantelor horticole”