Dinamica dezvoltării fitoparazitului

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 111 în total
Cuvinte : 37727
Mărime: 6.20MB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: N. Nagacevschi

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND INTERACŢIUNEA GAZDĂ-PARAZIT: Helianthus annuus L.- Orobanche cumana Wallr.

1.1. Floarea-soarelui – cultură oleaginoasă şi plantă gazdă

1.2. Lupoaia– parazit al florii-soarelui

1.2.1. Taxonomia, răspândirea şi impactul economic al speciilor de Orobanche

1.2.2. Biologia parazitului Orobanche cumana

1.2.3. Ciclul de viaţă şi etapele parazitismului la speciile de Orobanche

1.2.4. Efectul parazitismului Orobanche asupra plantei-gazdă

1.2.5. Metode de control a lupoaiei

1.3. Tipurile de rezistenţă şi mecanismele reacţiei de răspuns a plantelor faţă de agentul patogen

1.3.1. Rezistenţa nespecifică şi indusă

1.3.2. Rezistenţa specifică gazdei.

1.3.3. Mecanisme fiziologo-biochimice de rezistenţă a florii-soarelui la lupoaie

1.4. Aspecte genetice ale rezistenţei plantelor faţă de agentul patogen

1.4.1. Rezistenţa plantelor mediată de genele R- şi reacţia de hipersensibilitate

1.4.2. Genetica rezistenţei florii-soarelui faţă de lupoaie

CAPITOLUL II. OBIECTUL ŞI METODELE DE CERCETARE

2.1. Obiectul de studiu şi condiţiile de cultivare

2.2. Metodele de cercetare

2.2.1. Determinarea indicilor morfo-fiziologici

2.2.2. Determinarea prezenţei peroxidului de hidrogen

2.2.3. Metoda gazometrică de determinare a activităţii catalazei

2.2.4. Izolarea proteinelor sumare

2.2.5. Determinarea calitativă a proteinelor prin SDS-PAGE

2.2.6. Metoda spectrofotometrică de determinare a acizilor nucleici

2.2.7. Izolarea ADN-lui

2.2.8. Tehnica PCR de identificare a unor gene de rezistenţă

2.2.9. Analiza statistică a datelor

CAPITOLUL III. REZULTATE ŞI DISCUŢII

VARIAŢIA PARAMETRILOR MORFO-FIZIOLOGICI LA PLANTELE DE FLOAREA-SOARELUI LA INTERACŢIUNE CU PARAZITUL LUPOAIA

3.1. Studiul parametrilor morfo-fiziologici, acumularea pigmenţilor asimilatori şi evaluarea gradului de infecţie în procesul de interacţiune a florii-soarelui cu lupoaia din regiuni geografice diferite

3.2. Influenţa temperaturii asupra gradului de infecţie al lupoaie la unele genotipuri de floarea-soarelui

3.3. Dinamica dezvoltării parazitului pe sistemul radicular a plantei-gazdă

3.4. Evidenţierea gradului de infecţie la unele genotipuri din colecţia laboratorului

CAPITOLUL IV. ASPECTE BIOCHIMICE ALE INTERACŢIUNII DIFERITOR GENOTIPURI DE FLOAREA-SOARELUI CU OROBANCHE CUMANA WALLR

4.1. Aspecte ale statutului oxido-reducător la unele genotipuri de floarea-soarelui atacate de lupoaie

4.2. Aspecte moleculare ale metabolismului proteic în patosistemul Helianthus annuus l. – Orobanche cumana wallr

4.2.1. Analiza proteinelor la nivelul sistemului radicular

4.2.1.1. Varietatea spectrului polipeptidic la diverse genotipuri de floarea soarelui în cadrul familiei Xenia la nivelul rădăcinilor

4.2.1.2 Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului radicular a genotipurilor familiei Xenia

4.2.1.3. Varietatea spectrului polipeptidic la diverse genotipuri de floarea soarelui în cadrul familiei Valentino la nivelul sistemului radicular

4.2.1.4. Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului radicular a genotipurilor care formează hibridul Valentino

4.2.1.5. Identificarea proteinelor asociate cu patogeneză la diverse genotipuri de floarea-soarelui

4.2.2. Modificarea spectrului polipeptidic la nivelul sistemului foliar la diverse genotipuri de floarea soarelui sub acţiunea stresului biotic

4.2.2.1Varietatea spectrului polipeptidic a genotipurilor hibridului Xenia şi liniilor parentale ale acestuia la nivelul sistemului foliar

4.2.2.2. Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului foliar a genotipurilor hibridului Xenia şi liniilor parentale ale acestuia

4.2.2.3. Varietatea spectrului polipeptidic la diverse genotipuri de floarea soarelui în cadrul familiei Valentino la nivelul sistemului foliar

4.2.2.4. Impactul patogenului Orobanche cumana asupra metabolismului proteic la nivelul sistemului foliar a genotipurilor familiei Valentino

CAPITOLUL V. DETERMINISMUL GENETIC A REZISTENŢII UNOR GENOTIPURI DE FLOAREA-SOARELUI LA LUPOAIE

5.1. Analiza cantitativă a acizilor nucleici

5.2. Evidenţierea marcherului genetic asociat cu genei Or5 ce conferă rezistenţă la rasa E de lupoaie la unele genotipuri de floarea-soarelui

CONCLUZII

Extras din document

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Floarea-soarelui reprezintă una din principalele plante oleaginoase cultivate în Republica Moldova, având o importanţă majoră la nivel atât naţional, cât şi mondial. Această cultură are un spectru larg de utilizare, rezolvând problema aprovizionării cu ulei vegetal şi aducând o mare contribuţie în obţinerea produselor alimentare vitaminizate, a substanţelor fosfo-organice şi minerale. Însă, recolta culturilor agricole în agrocenozelor din Republica Moldova, inlusiv cea a florii-soarelui, suferă pierderi considerabile din cauza acţiunii nefaste a unor factori de natură abiotici şi biotici. Floarea-soarelui este atacată de diferiţi agenţi patogeni, ceea ce actualizează problema creării şi selectării hibrizilor rezistenţi la factorii biotici. Pierderi anuale cauzate de boli, pe plan mondial se ridică la circa 33% din volumul producţiei potenţiale (Burzo I. Toma S., 1999).

Unul din factorii limitativi ai producţiei de floarea-soarelui în Republica Moldova este parazitul lupoaia (Orobanche cumana Wallr.), în special zonele centrale şi de sud-est (Siminel V. 1998), cât şi în regiunea Mediteraneană şi Europa de Est (Alonso, L. C. 1996, Bülbül, A.,1991, Dominguez, J., 1996, Shindrova, P. 1994). Deoarece lupoaia este un parazit angiosperm, lipsit de clorofilă, care depinde în totalitate de planta gazdă, utilizând apa, substanţele minerale şi organice ale florii-soarelui şi absorbţia acestor substanţe reduc nu doar producţia de seminţe, dar de asemenea şi conţinutul uleiului (Szoko G., 1973), atacurile căreia sunt deseori devastatoare şi pagubele produse de către parazit pot duce la scăderea producţiei cu peste 50% (Aćimović M., 1988, Bucuceanu M. 1998, Dominguez, J., 1996).

Controlul acestui parazit este destul de dificil, fiind studiate şi implementate diverse metode de combatere a lupoaiei, inclusiv mecanice, biologice şi chimice, unde selecţia şi ameliorarea culturilor de floarea-soarelui cu rezistenţă genetică se consideră cea mai efectivă, economică şi fiind o soluţie ecologică în acelaşi timp. Totuşi, utilizarea formelor rezistente genetic este urmată de apariţia de rase noi de lupoaie, mai virulente, care înving barierele existente de rezistenţă (Dominguez J 1999). Elucidarea mecanismelor fiziologo-biochimice şi genetice legate de relaţiile existente dintre planta-gazdă şi parazit, ar contribui la facilitarea procesului de selecţie a formelor rezistente, ce reprezintă la momentul actual una din preocupările de bază a cercetătorilor din domeniul culturii florii-soarelui.

Reieşind din aceste considerente scopul prezentei lucrări constă în elucidarea particularităţilor morfo-fiziologice, biochimice şi genetice care caracterizează interacţiunea dintre planta-gazdă şi parazit în baza modelului floarea-soarelui şi lupoaie.

Obiectivele de cercetare

- studiul indicilor morfo-fiziologici şi biochimici ai genotipurilor de floarea-soarelui în normă şi afectate de lupoaie;

- evaluarea gradului de infecţie la unele genotipuri de floarea-soarelui cultivate pe teritoriul Republicii Moldova, sub influenţa diferitor regimuri de temperatură;

- analiza spectrului polipeptidic a proteinelor sumare solubile la diverse genotipuri homo- şi heterozigote de floarea-soarelui infectate cu lupoaie;

- identificarea markerului genetic de tip SCAR asociat cu prezenţa genei Or5 ce conferă rezistenţă la rasa E de lupoaie la 53 genotipuri de floarea-soarelui (linii materne, paterne şi hibrizi).

CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND INTERACŢIUNEA GAZDĂ-PARAZIT: Helianthus annuus L.- Orobanche cumana Wallr.

Problema originii şi a evoluţiei parazitismului în general, cât şi în cazuri particulare constituie obiectul multor cercetări. Interacţiunea florii-soarelui şi lupoaiei reprezintă o formă de interrelaţii apărută pe parcursul evoluţiei acestor două specii, reprezentând un important model de studiu de tipul gazdă-parazit. Elucidarea mecanismelor care stau la baza acestei interacţiuni poartă atât un caracter fundamental, cât şi unul aplicativ.

1.1. Floarea-soarelui – cultură oleaginoasă şi plantă gazdă

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L., 2n=34) este o plantă anuală a familiei Asteraceae (Schilling & Heiser, 1981), originară din America de Nord. Alogamă, entomofilă şi alloploidă (2n=34) apărută în urma încrucişării a unei specii din genului Vigniera (n=8) cu o specie a genului Helianthus (n=9) încă neindentificată (Heiser, 1961).

Preview document

Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 1
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 2
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 3
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 4
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 5
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 6
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 7
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 8
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 9
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 10
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 11
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 12
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 13
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 14
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 15
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 16
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 17
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 18
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 19
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 20
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 21
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 22
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 23
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 24
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 25
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 26
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 27
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 28
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 29
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 30
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 31
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 32
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 33
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 34
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 35
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 36
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 37
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 38
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 39
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 40
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 41
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 42
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 43
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 44
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 45
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 46
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 47
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 48
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 49
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 50
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 51
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 52
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 53
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 54
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 55
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 56
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 57
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 58
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 59
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 60
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 61
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 62
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 63
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 64
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 65
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 66
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 67
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 68
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 69
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 70
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 71
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 72
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 73
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 74
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 75
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 76
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 77
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 78
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 79
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 80
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 81
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 82
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 83
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 84
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 85
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 86
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 87
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 88
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 89
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 90
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 91
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 92
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 93
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 94
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 95
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 96
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 97
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 98
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 99
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 100
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 101
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 102
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 103
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 104
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 105
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 106
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 107
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 108
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 109
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 110
Dinamica dezvoltării fitoparazitului - Pagina 111

Conținut arhivă zip

  • Dinamica Dezvoltarii Fitoparazitului.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici de biologie moleculară în analiza și epidemiologia enterovirusurilor

INTRODUCERE Enterovirusurile reprezintă un gen foarte larg aparţinând familiei Picornaviridae. Virusurile cu ARN de polaritate pozitivă din...

Hepatita Cronică de Tip C

1.1 Hepatitele virale Hepatitele acute virale sunt boli produse de virusurile hepatitice, strict umane, foarte contagioase, având ca trasatură...

Alcaloizii

Sunt substanţe organice azotate complexe, produse doar de către organismul vegetal, ce prezintă o reacţie alcalină mai mult sau mai puţin...

Feromonii Insectelor

Feromonii reprezintă un grup de substanţe produse de insecte, în general de toate animalele, prin care se realizează un schimb de mesaje între...

Cafeaua

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole,...

Sfecla de zahăr

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara...

Creșterea animalelor

Rase de bovine: Rase de lapte - Friza - Holstein Friza - Jersey - Rosie Danezã - Rosie de stepã - Rosie brunã - Angler - Baltata cu...

Ai nevoie de altceva?