Distribuția pe culturi a principalelor insecte dăunătoare și metode de combatere

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Tema proiectului meu este denumita “ Distributia pe culturi a principalelor insecte daunatoare si metode de combatere" si este rezultatul curiozitatii mele si al unei provocari.

Motivul alegerii acestei teme deriva din dorinta de documentare in legatura cu acest subiect, deoarece este unul extrem de important, atat la nivelul Uniunii Europene, al tuturor statelor membre, implicit si al Romaniei, cat si la nivel mondial, deoarece invazia insectelor daunatoare a culturilor agricole cat si problema combaterii lor este o activitate extrem de importanta ce trebuie permanent avuta in vedere de populatie.

In ultimii ani, agricultura se confrunta cu tot mai multe provocari. Si, ca intotdeauna, la provocari noi trebuie gasite raspunsuri noi. Asa se intampla si in ceea ce priveste combaterea daunatorilor. Multe dintre insectele cauzatoare de probleme s-au adaptat la produsele chimice folosite pentru distrugerea lor. Ca atare, a fost mereu nevoie de descoperirea altor solutii.

In urma acestui proiect de studiu se urmareste gasirea unor solutii biologice si ecologice pentru combaterea insectelor daunatoare fara un aport chimic cu consecinte grave asupra mediului, a animelelor cat si a omului.

CLASIFICAREA INSECTELOR SI

CARACTERIZAREA GRUPELOR DE

INSECTE

In clasificarea insectelor se iau in considerare caracterele morfoanatomo- fiziologice, biologice, ecologice, zoogeografice, filogenetice etc. Pe parcursul dezvoltarii entomologiei, diferiti autori au clasificat diferit insectele, luand in considerare caractere diferite, pe care le-au considerat prioritare. Astazi s-a ajuns la un sistem de clasificare a insectelor unanim acceptat Acest sistem, generalizat in literatura entomologica europeana si acceptat si in Fauna Romaniei, cuprinde 32 ordine de insecte incluse in doua subclase: Apterygota si Pterigota. In cadrul pterigotelor se disting doua grupari: Paleoptera si Neoptera, caracterele luate in considerare fiind modul de dezvoltare si pozitia aripilor in repaus. De asemenea pterigotele cuprind insecte heterometabole si holometabole, dupa modul de dezvoltare.

CARACTERIZAREA

PRINCIPALELOR ORDINE DE INSECTE

CARE ATACA PLANTELE CULTIVATE

<-- Ord. Orthoptera (lacuste, cosasi, greieri etc.). Se caracterizeaza prin insecte de marimi diferite, cu capul ortognat. Aparatul bucal pentru rupt si masticat. Antenele sunt pluriarticulate. Aripile anterioare lungi, pergamentoase (tegmine), cele posterioare membranoase. Sunt si specii cu aripi rudimentare sau nearipate. Picioarele adaptate pentru sarit sau sapat. Poseda organe de stridulatie si timpanale. Metamorfoza heterometabola. Sunt fitofage, hranindu-se cu graminee cultivate si spontane, cu legume din sere, solarii, rasadnite, culturi de camp si flori.

<-- Ord. Dermaptera (urechelnite). Corpul insectelor este alungit si turtit, de talie mijlocie. Capul prognat, turtit, cu antene filiforme. Aparatul bucal masticator. Aripile anterioare scurte, coriacee, cele posterioare membranoase, plisate longitudinal si transversal sub cele anterioare. Sunt si forme aptere. Cercii abdominali au forma de cleste. Dezvoltare heterometabola. Regim de hrana omnivor.

<-- Ord. Thysanoptera (tripsi). Tripsii sunt insecte mici de 0,5-5 mm lungime, au corpul alungit, capul hipognat, ochii compusi dezvoltati, uneori 2-3 oceli. Aparatul bucal pentru intepat si supt. Aripile sunt membranoase, lungi, ingustate, cu franjuri de perisori pe margini. Sunt si specii aptere sau cu aripi reduse. Tarsele terminate cu organe adezive. Dezvoltare heterometabola. Majoritatea speciilor sunt fitofage.

<-- Ord. Heteroptera (plosnite). Cuprinde insecte de marimi diferite. Capul este hipognat, aparatul bucal pentru intepat si supt. Aripile anterioare transformate in hemielitre, cele posterioare sunt membranoase. Hemielitrele sunt separate la baza prin scutel, care este de forma triunghiulara, bine dezvoltat, uneori acoperind complet aripile. Exista si forme aptere. Multe heteroptere raspandesc un miros neplacut, produs de glandele odorifere de pe metatorace. Metamorfoza heterometabola. Unele specii produc pagube importante la cereale, legume, leguminoase perene, pomi fructiferi.

<-- Ord. Homoptera (cicade, paduchi de frunza, paduchi testosi). Insecte de diferite marimi, cu capul hipognat, imobil. Aripile anterioare pergamentoase sau membranoase, dispuse in acoperis, in repaus. Sunt si forme aptere: femelele de coccide, femelele partenogenetice si masculii de afide. Aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt. Dezvoltarea este heterometabola. Sunt insecte fitofage, produc pagube insemnate la numeroase plante cultivate si spontane.

<-- Ord. Hymenoptera (viespi, albine, bondari, furnici). Marimea insectelor variaza de la 1-2 mm pana la cativa cm. Capul este liber, hipognat sau ortognat. Ochii compusi bine dezvoltati, ocelii sunt prezenti. Aparatul bucal adaptat pentru ros si supt sau pentru ros si lins. Aripile anterioare si posterioare sunt membranoase, uneori sunt reduse sau lipsesc. Ovipozitorul este dezvoltat sau transformat in ac cu venin. Metamorfoza holometabola. Larvele sunt apode, polipode, oligopode sau protopode. Pupa este libera. Regimul de hrana este fitofag pentru majoritatea speciilor si zoofag in special la cele parazite.