Experiment cu Garoafe Albe

Traim într-un univers cromatic. Sa patrundem, asadar, în fascinanta lume a culorilor care l-a impresionat dintotdeauna pe om. Omul a aparut, s-a dezvoltat si a aparut într-un mediu cromatic, într-o lume fizica colorata. Natura este o fantastica simfonie cromatica la care fiinta noastra vibreaza sensibil si profund. Culoarea este o însusire cosmica a existentei noastre, prezenta în viata si activitatea noastra zilnica la fiecare pas: de la buchetul de flori pe care-l primim, la interiorul locuintei noastre, culoarea mobilierului, a zugravelii, a covorului si draperiilor; de la culorile de pe strada la cele din expozitii, magazine si muzee; de la vestimentatie, reclame, afise la ambianta cromatica din farfuria noastra – totul este culoare. Aceasta fermecatoare prezenta a tot ceea ce ne înconjoara aduce în sufletul nostru bucurie sau tristete, caldura sau raceala, liniste sau preocupare, iar de modul în care ne pricepem sa o utilizam, cu gust si fantezie, discretie si rafinament, depinde în mare masura echilibrul, linistea noastra interioara si bogatia trairilor noastre afective.

Culoarea florilor

Pe un camp smaltuit cu flori, ochiul nostru percepe o gama cromatica foarte bogata, generata de pigmentii piranici ai petalelor din care cei mai importanti sunt flavonele si antocianidinele.

Flavonele sunt pigmenti galbeni si portocalii. Pana in prezent au fost izolate si studiate aproximativ 100 de flavone din care cele mai raspandite sunt : apigenina ( musetel, gura-leului), luteolina (rezeda salbatica), artemisetina (pelin), camferolul (ceai , nemtisor de camp), fisetina (scumpie), quercitina (stejar, pansele), ramnetina (crusen), rutina (hrisca). Antocianidinele sunt pigmenti care dau toate nuantele de rosu, albastru si violet la flori. Ei se gasesc sub forma de glicozizi numiti antociani.

Antocianii formeaza saruri stabile cu acizii, intens colorate in rosu. Daca se neutralizeaza sarea, culoarea trece in purpuriu, iar in mediu bazic culoare devine albastra. Aceasta proprietate explica de ce acelasi compus poate produce in corole coloratii diferite. De exemplu, trandafirul rosu si albastrita din greu contin acelasi antocian, cianidina. In primul caz, cianidina gasindu-se ca sare de piriliu (mediu acid) e colorata in rosu, in al doilea caz sub forma de sare de potasiu a formei chinoidice este colorata in albastru.

S-a mai observat o variatie a culorii si in functie de temperatura. Florile de nu-ma-uita (Mysotis) sunt rosii la temperaturi mai joase si devin de un albastru stralucitor la temperaturi mai ridicate. Acelasi lucru se intampla si cu florile de ochiul –sarpelui (Echium). Cei ma cunoscuti pigmenti antocianici sunt : pelargonidina (muscata, gherghina), cianidina (trandafiri, albastrele), delfinidina ( nemtisori, genlieni, violete), peonidina (bujor), malvidina (stanjenel), siringidina (nalba, liliac , ciclama ).

Unele plante isi schimba culoarea intr-un timp record. Astfel floarea de Cobea Scandes, alb-verzuie in prima zi de inflorire, capata o nuanta violeta a doua zi. La Hibiscus mutabilis, corola alba de dimineata devine rosie la pranz si de un brun-roscat spre amurg.

• Cele doua serii fundamentale de culori (cianica si flavonica) include diferite nuante pe care naturalistul Henri Coupin (Les plantes originales, 1906) le-a grupat astfel:

• Seria Cianica Seria Flavonica

• Albastru – verzui Verde Galben – verde

• Abastrui Galben

• Albastru – Violet ↕ Galben – portocaliu

• Violet Portocaliu

• Violet – rosu Rosu Rosu – portocaliu

Din gama culorilor florale lipseste albul pur si negrul pur. Albul pur nu exista , fiind o culoare rece (respinge toate radiatiile) ceea ce ar putea periclita procesul de fecundare al florii. De aceea el este amestecat cu urma de pigmenti flavonici sau anticianici, care pot fi bine pusi in evidenta prin macerare. De asemenea, negrul pur, absorbind toate radiatiile, este la fel de primejdios pentru viata plantei.

Biochimistii reputatii ca: J.B.Harborne, S. Asen, T.W.Goodwin, iar la noi G. Neamtu, C. Bodea, E. Nicoara au facut investigatii asupra bazei chimice culorii florilor la angiosperme, care pot fi concretizate astfel: