Fluxul sanguin pe tot parcursul anastomotic

CUVINTE CHEIE - hemodinamica, grefa arteriala de tip bypass, grefa atrio-ventriculara, curgere tranzitorie, tensiunea de forfecare a peretilor.

BYPASS - Derivație practicată pe o arteră obstruată (în special artera coronariană) printr-o grefă din venă sau arteră.

ANASTOMOZĂ - Comunicație naturală sau artificială (chirurgicală) între două vase sanguine, între două organe cavitare.

Abstractizare

Cursul sanguin autogen sau anastamozat in grefe protezice este foarte interesant pentru cercetarile biomedicale datoriza fortei biomecanice determinata de perturbarile curgerii sanguine cat si de tranzitia geometrica considerata principala cauza a deformarii vasculare si ineficienta grefei.

Introducere

Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică. Are un rol vital în circulațiasângelui și implicit în menținerea vieții.

Inima este alcătuită din patru cavități și anume: 2 atrii și 2 ventriculi.

Arterele reprezintă cele mai mari vase de sânge. Au rolul de a transporta sânge oxigenat de la inimă înspre țesuturi și organe. Arterele au cea mai ridicată presiune, datorită fluxului constant de sânge ce este pompat de inimă

Venele sunt responsabile cu transportarea sângelui dezoxigenat din țesuturi organe înapoi la inimă. Spre deosebire de artere, delimitarea între tunici nu e uniformă. Tunica internă de sub nivelul inimii prezintă valve în formă de cuib de rândunică, numite semilunare, care ghidează fluxul sanguin; când sângele pornește în direcția bună, valvele rămân deschise datorită poziționării în formă de con.

Capilarele –vasele sanguine de mici dimensiuni ce formează o reţea difuză ce realizează numeroase anastomoze şi la nivelul cărora au loc schimburile dintre ţesuturi şi sânge.

Anastomoza vasculara reprezinta conexiunea chirurgicala dintre 2 vase care formeaza un canal prin care sangele poate circula, putand fi creata in 2 feluri: de la un capat la celalalt sau de la capat spre exterior in functie de anatomie si scop.

Grefele

Desi grefele by pass nu au aparut decat la mijlocul sec XX, ele au fost dezvoltate intre anii 1904-1906 de catre Alexis Carrel si Charles Guthire la Universitatea din Chicago.

Grefele AB sunt de cele mai multe ori folosite in cazul in care artera este blocata, restrictionand curgerea sangelui. Procedura creeaza o anastoza proximala (apropiata de inima) de tip „side to end” si una distala (departata de inima) de tip „end to side” la capetele segmentului de blocaj, astfel se reasigura curgerea in artera.

Rata de curgere pt artera cu bypass variaza intre :200-300 ml min-1, curgerea fiind laminara in mod normal, insemnand Re=100-300 si aproximativ de 4 ori mai mari in timpul sistolei. Re= 4πρQ/Dμ, ρ=1,25gm cm-1 ,densitatea sangelui, μ =3.5 mPa-s, vascozitatea nominala cinematica, Q= debitul, D=diametrul grefei. Figura 3 arata o curgere normala sub forma de unde in grefa vasculara atat in conditii de relaxare cat si de exercitiu. Grefele sintetice, ptfe sau Dracon, sunt deseori folosite cand o vena autogena potrivita nu este valabila, acestea fiind de mai proasta calitate.

Grefele de tip AV, care sunt folosite ca porti de acces pt hemoanaliza dinamica, sunt construite ca un pod intre o anastomoza arteriala si una venoasa. Debitul printr-un astfel de tip de grefa variaza intre 1000-2000 ml/min, corespunzand unui Re= 1000-2000.

Sistolic valorile sunt putin mai mari, fiind expuse in ecografia de tip Doppler din fig. 4. Grefele AV sunt sintetice, cu D= 6mm si L=15-20 cm.

Anastomoza este in general o bifurcatie, care difera de cele cu cauze naturale datorita unghiului si a debitului.