Grupa Sanguină

I. Generalităţi

Evoluţioniştii plasează această grupă sangvină (A - II) ca fiind următorul pas în evoluţia "umană". El semnifica sfârşitul Paleoliticului şi trecerea la Neolitic, sfârşitul perioadei exclusiv "carnivore" şi trecerea la agricultură, cu tot ceea ce este legat de această (exploatarea animalelor domesticite, sistemele sociale grupate în jurul aşezărilor stabile - comunitatile, etc.). Apare în perioada 20.000 - 10.000 î.Ch. într-o zonă delimitată între Asia Centrala şi/ sau Orientul Mijlociu şi "caracterizează" începutul aglomerărilor umane, al stresului şi al stilului sedentar de viaţă.

În acest sens se argumentează prin creşterea capacităţii de organizare (cu referire în special la "fondul intelectual" şi cel "organizatoric"), creşterea ratei de supravieţuire la boli cum ar fi holera, ciuma, variola, etc. tipice "membrilor" grupei sangvine A (II) faţă de cei cu grupa O şi printr-o constantă de superioritate a celor cu grupa A în ceea ce priveşte convieţuirea în mari aglomerări umane (viaţa în interdependenţa cu ceilalţi componenţi ai unei comunităţi date) faţă de ceilalţi (grupa O, în special).

Se poate remarca că, fondul psihologic care poate fi asimilat "deţinătorilor" de grupa sangvină A (II) - dacă se iau în calcul studiile psihologice în domeniu - este caracterizat în primul rând de abilităţi în sensul planificării şi muncii în echipă, printr-un stil predominant cooperant. Ei sunt indivizii care răspund destul de bine la diverse cerinţe de adaptare şi organizare în condiţiile în care acestea sunt cunoscute şi acceptate de către ei (atât din punct de vedere al organismului cât şi din punct de vedere intelectual), cooperanţi şi inteligenţi dar şi mult prea statorinici, lenţi, mai ales dacă sunt puşi în faţa cerinţelor de reacţie rapidă (poate de aici există, la aceşti indivizi, un fond psihologic destul de "înclinat" spre ordine, societate ordonată).

Principalul câştig în direcţia cooperării este legat de o dezvoltare a respectului faţa de ceilalţi, inclusiv fată de proprietăţi - terenuri, unelte, etc. (fată de fondul psihologic al deţinătorilor de grupa O (I) care sunt "necomplexaţi" din acest punct de vedere). Dieta lor "favorită", de vegetarieni, spune destul de multe despre aceştia, totul este perfect dacă se urmează un "sens" normal al lucrurilor şi/ sau cerinţelor.

Un oarecare dezavantaj al "integrării în comunitate" este legat de diminuarea capacităţilor de "conducere" (în care deţinătorii de grupa O (I) excelează) în favoarea cooperării. Totuşi, ţinând cont de faptul că nu sunt lipsiţi de scrupule, pe fondul cooperării, sunt capabili de a fi lideri mult mai eficienţi şi mai carismatici decât orice alt individ "beneficiind" de sprijinul celor care "acceptă" conducerea acestuia.

Fără a "beneficia" de acest sprijin trebuie să fie (cu adevărat) caractere tari deoarece au tendinţe spre căderile psihice (mai ales în urma constatărilor legate de ineficienţa sau în urma blamării de către "supuşi", ei fiind "genul" care "pune totul la inimă") - unul din cele mai "remarcabile" exemple în acest sens este Adolph Hitler.

Datorită tendinţelor spre statornicie, indivizii de grupa A (II) sunt destul de sensibili mai ales in condiţiile schimbărilor de mediu, activitate, etc. Ei reactionează pozitiv doar dacă le este permisă o perioadă de adaptare mai mult sau mai puţin îndelungată (funcţie de individ). Sistemele imune şi toate celelalte componente ale organismului sunt sensibile la schimbări rapide. Stresul este destul de usor de "căpătat" şi "închiderea" persoanei, lipsa de randament sau altele asemenea sunt destul de "garantate".

Toate acestea se datorează şi unui anume fel de constituţie "ereditară" inclinată spre a

elimina foarte eficient stările de stres prin exerciţii de calmare care necesită, evident, o pauză de activitate/ solicitare "strâns legată de însingurare". De retinut este faptul că, dacă la grupa sangvina O (I), stresul este în "directă relaţie" cu activităţile fizice, la grupa sangvina A (II) el este in directă relaţie cu activităţile intelectuale (producând anxietate cu reacţii de inhibare şi/ sau ostracizare de tip protectiv, iritabilitate şi/ sau hiperactivitate cu reacţii de cele mai multe ori agresive - faptul că "nativii de grupa A" sunt mai sociabili nu înseamnă că nu "se mai numără" printre cei mai buni şi mai sadici războinici). O realitate deosebit de importantă pentru "posesorii" de grupă A (II) este necesitatea de a îmbina activitatea fizică cu cea psihică.

Caracterizaţi de inteligenţă, isteţime dar şi de pasiune şi sensibilitate, ei sunt cei mai înclinaţi indivizi pentru activităţile mentale de tip meditativ atât în sens constructiv, de implicare în viaţa de zi cu zi (cu reacţii de răspuns la stimuli) cât şi în sens direct, de implicare în viaţa"eterică" (cu reacţii de integrare în tot ceea ce ţine de credintă). Într-o exprimare directă, indivizii de grupă A sunt cei care au capacitatea de a coborî puterea lui Dumnezeu in viaţa de zi cu zi.

Reversul medaliei în privinţa acestei "puteri" este o mare sensibilitate la "neintegrarea" sau "dezintegrarea" sistemelor de valori construite eronat sau neacceptate de societate pentru fiecare individ în parte. Dacă această apare şi este "conştientizată" va da reacţii grave la nivelul organismului individului cu efecte din cele mai diverse şi "apetisante" cum ar fi prăbuşirea sistemului imunitar (ca un fel de renunţare la luptă", cancer (ca un fel de autodizolvare punitivă), boli cardiovasculare severe (ca un fel de interiorizare a neputinţei proprii), etc. - şi cand te gandeşti că puterea credinţei este, în acest caz, pur şi simplu, folosită eronat.

Din punct de vedere al distribuţiei, această grupă sangvină este des întalnită la popoarele din Asia Centrală cu o "scădere" usoară odată cu înaintarea spre Europa. Odată "trecut" pragul Balcanic, distribuţia începe iar să crească proporţional cu avansul spre Europa de Vest. De remarcat este Japonia unde incidenţa grupei sangvine A este net superioară celorlalte grupe sangvine.

Una din cele mai de succes abordări în înţelegerea stării de sănătate, din punct de vedere nutriţional, este cea a doctorului Peter D'Adamo, numită dieta corectă în funcţie de grupa sangvină.

Cercetările dr. D'Adamo au fost iniţial inspirate de teoriile tatălui său asupra importanţei grupelor sangvine în anticiparea procesului biochimic la fiecare persoană. Acestea l-au ajutat să identifice amprentele genetice ale celor patru grupe sangvine, 0, A, B si AB, şi să creeze patru tipuri de diete corespunzătoare.