Cuprins
- 1.Introducere pag.3
- 2.Forme ale virusului pag.4
- 3.Încadrare taxonomică pag.5
- 4.Specii cunoscute pag.5
- 5.Febra aftoasă la bovine pag.6
- 6.Febra aftoasă la suine pag.7
- 7.Febra aftoasă la ovine pag.8
- 8.Incidenţa în produsele alimentare pag.9
- 9.Implicaţii asupra stării de sănătate pag.10
- 10.Concluzii pag.12
- 11.Bibliografie pag.13
Extras din proiect
INTRODUCERE
Virusul febrei aftoase, este un virus specific de dimensiuni mici, cultivabil pe anumite culturi de celulule şi pe animale de laborator(hamsetri, şoareci).Virusul prezintă fenomenul de pluralitate caracterizat prin existenţa mai multor tipuri antigenice distincte(7 tipuri).Acesta este distrus repede de către razele solare, căldura, frigul conservându-l mai multe luni.Pe părul animalelelor supravieţuieşte aproximativ o lună, în carnea animalelor sacrificate se distruge datorită acidifierii, conservându-se în măduva osoasă.
O sursă de infectare o reprezintă eliminarea unei cantităţi enorme de virus prin toate secreţiile şi excreţiile, în special cele care vin în contact cu veziculele sparte.Toate produsele şi subprodusele animalelor bolnave conţin o cantitate mari de virus.Contaminarea se realizează pe cale digestivă, rar pe transcutanat sau pe alte căi.Perioada de incubaţie variază între 2 - 7 zile, boala evoluând acut cu o forma benignă, vindecabilă spontan întâlnită la animalele adulte şi o formă malignă, mortală întâlnită la animalele tinere.
După cum spuneam virusul rezistă şi în afara organismului gazdei şi se poate răspândi cu uşurinţă prin aer.Există numeroase posibilităţi prin care virusul poate contamina animalele susceptibile.Se transmite prin hrănirea vitelor, porcilor sau a oilor cu furaje contaminate, adăparea în locuri contaminate, inseminarea cu material genetic de la un animal bolnav, contactarea cu animale purtătoare ale virusului
(cai, câini)
Virusul febrei aftoase, este o boală declarabilă şi supusă măsurilor de carantină de gradul I, se fac dezinsecţii riguroase, sistarea importului produselor de origine animală din ţările unde a fost declarată boala(declararea bolii fiind obligatorie).
Genomul viral al acestui virus este alcătuit din ARN monocatenar, cu 8000 de nucleotide, în procesul de multiplicare ARN-ul funcţionează ca o matriţă pentru formarea de noi virioni.Este un virus fără anvelopă, cu diametrul de 20-30 nm.
FORME ALE VIRUSULUI
1.BENIGNĂ
Debutează prin febră, hipertermie, abatare, inapetenţă, urmată dupa 1-2 zile de apariţia aftelor localizate bucal(limbă, gingii), podal(in spaţiul interdigital şi zona coroanei) şi mamelar(uger).
După 1-3 zile, aftele se sparg lăsând in urma eroziuni roşii şi foarte dureroase care se vindecă în câteva zile.
2.MALIGNĂ
Această formă a virusului febrei aftoase apare la animalele tinere şi se manifestă prin hipertermie intensă şi stare generală foarte gravă, moartea survenind după 1-2 zile.
Bibliografie
1.E.Licperta,V.Appeltauer,Alexandru Bogdan,A.Popovici,Maria Moisiu, Manuale pentru liceele agro-industriale „Patologie veterinară şi control sanitar al alimentelor”,Editura Ceres,Bucureşti,1986
2.P.Morgan-Capner, A.S. Bryden,”Febra aftoasă,stomatita veziculoasă,boala newcastne şi exatemul veziculos porcin”(Cap.29 Lucrare licenţă –medic veterinar Jecalo Petru)
3. http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/ce-este-si-cum-se-manifesta-febra-aftoasa-10327.html
4. http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/ce-este-si-cum-se-manifesta-febra-aftoasa-10327.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Virusul febrei aftoase.docx