Extras din proiect
I .1 ARIILE PROTEJATE
Aria protejată este ,,un spaţiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat şi administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum şi a serviciilor de mediu şi a valorilor culturale asociate,,
Parc naţional
-arie protejată administrată în special pentru protejarea ecosistemelor şi recreere.
Definiţie
Arii protejate cu suprafeţe naturale sau aproape naturale întinse desemnate pentru a proteja procese ecologice la scară mare împreună cu complexul de specii şi ecosisteme, caracteristi ce zonei, care oferă bazele necesare pentru experienţe spirituale, ştiinţifice, educative, de recreere şi de vizitare compatibile ecologic şi cultural cu zona respectivă.
Obiectul principal este de a proteja biodiversitatea naturală împreună cu structurile ecologice şi procesele naturale asociate şi de a promova educaţia şi recrearea.
Sunt zone speifice întinse, cu suprafeţe variind la noi în ţară între câteva mii de hectare şi peste 40.000 ha, cu specii şi ecosisteme rare, peisaje deosebite şi un impact redus al activităţilor umane nu sunt permise pe mare parte din suprafaţa acestor parcuri, excepţie făcând unele activităţi tradiţionale pe care localnicii le desfăşoară de secole. Dar şi aceste activităţi tradiţionale sunt reglementate astfel încât biodiversitatea şi procesele naturale să fie cât mai bine menţinute.
Trebuie însă menţionat că, în majoritatea parcurilor naţionale din România sunt suprafeţe, uneori destul de întinse, în care este permisă exploatarea resurselor naturale şi cu scop comercial, nu neaparat în beneficiul comunităţilor locale. Dar, în cazul în care parcul naţional este gospodărit în conformitate cu obiectivele de management ce se impun categoriei II IUCN, şi în cazul acestor activităţi de exploatare a resurselor ar trebui să se impună standarde deosebite , care să reducă în mod semnificativ impactul asupra biodiversităţii.
Majoritatea parcurilor naţionale nu au aşezări umane pe suprafaţa lor. În interiorul parcurilor naţionale se delimitează diferite zone, cu specificarea clară a restricţiilor pentru fiecare dintre aceste zone. Actvităţile de management sunt adaptate acestei zonări, iar regulamentul parcului şi planul de management stabilesc regulile de utilizare a resurselor naturale pentru fiecare zonă de management definită. [3]
I.2. PARCUL NAŢIONAL DOMOGLED-VALEA CERNEI.
ÎNTEMEIERE
Datorită bogăţiei floristice existente în Domogled, de mare valoare ştiinţifică, sub raport biologic, geobotanic şi ecologic, mai ales în ceea ce priveşte asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat şi asociaţii vegetale specifice locale, muntele Domogled a fost declarat monument al naturii, fiind printre primele rezervaţii forestiere oficiale din România.
Astfel, prin Jurnalul Consililui de Miniştrii nr 1149-1932 s-a declarat monument al naturii, întreaga pădure Domogled – Caransebeş din judeţul Caraş Severin, cu prinsă între pădurea satului, pârâul Prolaz, Pteş, Pâţa, linia ferată şi stâncile abrupte având suprafeţele de 900ha.
Studiul de constituiere a parcului a fost elaborat în 1968 de ICAS – Filila Timişoara, dar nu a fost luat în considerare decât prin Ordinul nr 7-1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului , care la declarat Parc Naţional pe o suprafaţă de 60.100,00 ha. Ulterior prin legea nr 5 / 2000, OUG.nr 236 / 2000 şi H.G nr 230 / 2003 s-a confirmat oficial Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, cu o suprataţă totală de 60.100,00 ha.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Parc National Domogled - Valea Cernei.doc