Planificarea Familială și Contracepția

Domeniu: Biologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 99 în total

Cuvinte : 15795

Mărime: 817.71KB (arhivat)

Publicat de: Catalina C.

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Balaci Ioan

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

A. Partea Generală
Cap. 1. Noţiuni referitoare la sexualitatea umană 8
1.1. Definiţia sexualităţii 8
1.2. Sexualitatea-aspecte psiho-comportamentale 10
1.3. Noţiuni privind educaţia sexuală la tineri 14
Cap. 2. Familia şi planificarea familială 19
2.1. Metodele de planificare familială tradiţionale şi moderne 19
2.2 Noţiuni privind planificarea familială şi contracepţia 22
2.2.1. Conceptul de planificare familială 22
2.2.2. Definirea conceptului de planificare familială 23
2.2.3. Consultaţia în planificarea familială. Principii de
consiliere în planificarea familială 24
2.2.4. Etapele consultaţiei de planificare familială (counseling) 25
2.2.5. Tipuri de consiliere (counseling) 27
2.3 Noţiuni despre contraceptie şi contragestie 29
2.3.1 Scurt istoric al contracepţiei 29
2.3.2 Clasificarea metodelor contraceptive 31
2.3.3 Contracepţia hormonală orală 35
2.3.3.1 Contraceptive orale combinate (COC) 36
2.3.3.2 Pilula cu progestagen (POP, minipilula) 40
2.3.4 Contracepţia hormonală cu acţiune întârziată. 41
2.3.4.1 Contracepţia injectabilă 41
2.3.4.2 Contracepţia prin implante subdermale (Norplantul) 44
2.3.4.3 Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale 47
2.3.5 Contracepţia intrauterină - dispozitive intrauterine (DIU) 47
2.3.6 Contracepţia de barieră 51
2.3.6.1.Prezervativul 53
2.3.6.2 Cupolele cervicale 55
2.3.6.3 Spermicidele 55
2.3.6.4 Bureţii cu spermicide 56
2.3.6.5 Diafragmele 56
2.3.7 Abstinenţa periodică 58
2.3.7.1 Metoda coitului întrerupt 58
2.3.7.2 Abstinenţa totală 59
2.3.7.3 Alăptatul la sân 59
2.3.7.4 Metoda calendarului (metoda ritmică, metoda
OGINO-KNAUSS) 60
2.3.7.5 Metoda temperaturii bazale : 61
2.3.7.6 Metoda mucusului cervical (Billings) 62
2.3.7.7 Metoda simpto-termală 62
2.3.8 Contracepţia chirurgicală 63
2.3.8.1 Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia) 63
2.3.8.2 Sterilizarea chirurgicală feminină 64
2.3.9 Contragestia (avortul) 65
2.3.9.1 Definiţia şi clasificarea avortului 65
2.3.9.2 Avortul spontan 66
2.3.9.3 Avortul la cerere 68
2.3.9.4 Avortul terapeutic 68
2.3.9.5 Avortul provocat 68
B. Contribuţia personală
Cap. 1 Motivaţiile lucrării 70
Cap. 2 Structura lotului studiat 76
2.1 Structura pe grupe de vârstă a lotului studiat 76
2.2 Structura lotului studiat în funcţie de mediul de rezidenţă 78
2.3 Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă 79
2.4 Reprezentarea contracepţiei şi a planificării familiale 80
2.4.1 Sursele de informare privind contracepţia 81
2.4.2 Metode contraceptive cunoscute 82
2.4.3 Metode contraceptive aplicate 84
2.4.4 Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea
familială 86
2.4.5 Număr de nascuţi vii ai femeii anchetate 87
2.4.6 Evaluarea numărului de avorturi 89
Cap. 3 Opinia femeilor referitoare la dimensiunea familiei ideale 90
Cap. 4 Opinia femeilor referitoare la dimensiunea propriei familii 92
Cap. 5 Concluzii 94
Cap. 6 Propuneri 97
Bibliografie 99

Extras din proiect

PARTEA GENERALĂ

Motto:

“Educaţia este cea mai mare şi cea mai grea problemă care s-a putut da spre rezolvarea omului „

CAPITOLUL I

NOŢIUNI REFERITOARE LA SEXUALITATEA UMANĂ

1.1. Definiţia sexualităţii

Sexualitatea: (lat.= sexualis, referitor la sex) reprezintă:

1.) Ansamblul manifestărilor în relaţie cu aparatul genital;

2.) Ansamblul comportamentelor şi activităţilor legate de instinctul sexual.

Sexualitatea umană cuprinde aspectele somatice, emoţionale, intelectuale, sociale şi morale ale fiinţei. In plan psihic, aceasta defineşte un barbat şi o femeie. Ea cuprinde faptul fiziologic de a fi stimulat sexual şi de a experimenta orgasmul. Din punct de vedere social, ea determină tipul de relaţii în care se angajează un individ, bărbat sau femeie. Din punct de vedere moral, antrenează o luare de decizie asupra comportamentelor acceptabile sau inacceptabile privind actul sexual.

Sexualitatea umana este adesea considerată in termeni a două componente: cea ereditară şi cea dobandită. Componenta ereditară determină anatomia şi fiziologia organelor genitale. Componenta dobandită este rezultatul interacţiunilor cu mediul social. Oricum, fiecare aspect al comportamentului sexual cuprinde atât componente ereditare cât şi componente dobândite. Este deci important să luăm în consideraţie interacţiunea acestor două componente într-o activitate sexuală dată.

In teoria psihanalitică, conform căreia dezvoltarea individului este înţeleasă şi analizată prin organizarea sa psihosexuală, conceptul de sexualitate are o accepţiune mai largă, referindu-se la orice satisfacţie care este obţinută în relaţie cu zonele erogene, chiar dacă acestea nu sunt cele sexuale.

Activitatea sexuală a omului cuprinde două laturi:

- activitatea genitală (sexuală propriu-zisă)

- funcţia de reproducere

Activitatea sexuală a omului este un fenomen complex, cu multiple aspecte: biologice, psihice, morale, etice. Ea constituie o parte din existenţa individului, cu un pronunţat aspect social: perpetuarea speciei umane.

Activitatea genitală este formată din două laturi:

- impulsul sexual

- realizarea sexuală.

Impulsul sexual (libidoul) se dezvoltă pe măsură ce ovarul şi testiculul intră în funcţiune, rezultatul fiind secreţia de hormoni cu o dezvoltare normală a organelor genitale. La om naşterea impulsului sexual, al libidoului, este strâns legată de maturaţia sexuală. Aşa cum maturaţia sexuală este un proces progresiv, tot aşa şi impulsul sexual se va dezvolta treptat, fiind la început orientat difuz şi nu strict spre realizarea sexuală.

Impulsul sexual este declanşat de factori hormonali, dintre care rolul cel mai important îl au hormonii sexuali. Ulterior se vor asocia la aceştia excitanţi senzoriali şi psihici.

După o anumită experienţă sexuală vor apare impresiile senzoriale şi psihice, ce produc „maturarea" impulsului orientându-1 spre realizarea sexuală. Maturarea sexuală se desăvârşeşte în jurul vârstei de 30 de ani.

Baza hormonală a impulsului sexual asigură activitatea sexuală a individului în general. Faptul că individul se simte atras de o anumită persoană, că are dorinţa să intre în relaţie cu ea, este determinat de excitanţii senzoriali şi psihici ai impulsului.

Ca importanţă, după excitanţii psihici şi senzoriali, urmează excitanţii tactili şi cei auditivi. Dintre excitanţii tactili se numără excitaţiile pornite de la „zonele erogene" (zone care prin atingere cresc excitaţia sexuală) iar dintre excitanţii auditivi amintim: vocea, timbrul ei, intonaţia cuvintelor.

Realizarea sexuală (contactul sexual) normal implică o relaţie dintre doi oameni maturaţi sexual, de diferite sexe, îndreptat spre satisfacţia sexuală, care la depăşirea unui anumit nivel de excitaţie, se termină prin ejacularea spermatozoizilor în vagin, concomitent cu declanşarea senzaţiei de satisfacţie, de plăcere, aşa-numitul orgasm.

Sexualitatea nu se poate sustrage dinamicii psihologice şi sociale a vieţii. Sexualitatea este o părticică a ei, foarte importantă, dar care depinde de un set de caracterisitici individuale anatomice, care formează baza atracţiei interindividuale, dar şi unele caracterisitici psihosociale ce completează sau reduc atracţia (comportamentul, gestica, limbajul, inteligenţa, modul de a te face simpatic/antipatic).