Reglarea activității sistemului cardiovascular

1. REGLAREA ACTIVITATII SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Aparatul cardiovascular asigura circulatia sangelui in organism, printr-un sistem inchis de vase (artere, capilare, vene). Propulsia sangelui prin arborele vascular se datoreaza inimii, a carei activitate neintrerupta de pompa creaza si mentine o diferenta de presiune intre capatul arterial si cel venos al arborelui vascular.

Aparatul circulator formeaza o unitate; nu se poate analiza separat reglarea activitatii inimii si cea a vaselor, deoarece mecanismele adaptative actioneaza concomitent si coordonat atât asupra inimii, modificând frecventa si forta de contractie, cât si asupra vaselor, determinând modificari ale calibrului lor. Reglarea circulatiei cuprinde totalitatea mecanismelor nervoase si umorale prin care circulatia sângelui este adaptata la necesitatile nutritive, de respiratie etc. ale tesuturilor aflate în activitate. Asa de exemplu, o activitate musculara intensa este însotita de o crestere a debitului cardiac de la 4-6 litri/min (în repaus) la 20-35litri/minut.

Ce rol are aparatul cardiovascular ?

Principalul rol al aparatului cardiovascular este de a transporta sange prin organism pe doua cai:

* circulatia mare;

Ventriculul stang (mai voluminos decit ventriculul drept) al inimii primeste de la atriul stang sange incarcat cu oxigen inspirat de plamani si il pompeaza prin aorta si artere spre celule, tesuturi si organe pentru a le oxigena;

* circulatia mica;

Ventriculul drept al inimii primeste de la atriul drept sange incarcat cu bioxid de carbon de la celule si il pompeaza prin artera pulmonara spre plamani pentru a fi evacuat prin expiratie;

Un aspect important al reglarii cardiovasculare este adaptarea permanenta a circulatiei in functie de solicitarile organismului, cele mai frecvente fiind: modificarea pozitiei corpului, efortul fizic, perioada digestiva, termoreglarea etc.

Activitatea inimii se adapteaza pemanent in concordanta cu activitatea intregului organism, dupa necesitatea de oxigen. Reglarea si adaptarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci. Mecanismele intrinseci constau in reglarea activitatii inimii prin cresterea sau scaderea cantitatii de sange ce soseste in atrii si trece in ventricule si prin cresterea presiunii arteriale. Mecanismele extrinseci pot fi nervoase si umorale.

1.1 Reglarea nervoasa a activitatii inimii

Reglarea nervoasa se realizeaza de sistemul nervos simpatic si parasimpatic cu ajutorul inervatiei extrinseci.

Sistemul nervos simpatic acționeaza autonom, fară control conștient, și pregătește corpul pentru acțiuni în situații periculoase:

• creșterea ritmului cardiac

• constricția vaselor sanguine

• dilatarea pupilelor

• piloerecția (pielea găinii)

• dilatarea bronhiilor

• scăderea motilității intestinului gros

• creșterea transpirației

• creșterea presiunii sanguine.