Sănătatea populației - obiectiv durabil

SANATATEA POPULATIEI- OBIECTIV AL DEZVOLTARII DURABILE

Promovarea si ocrotirea sanatatii sunt elemente fundamentale in atingerea unei calitati acceptabile a vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare in contextul unei dezvoltari durabile. S-a demonstrat ca sanatatea si bunastarea comunitatilor umane sunt compromise de saracie, inegalitati sociale si poluare.

Definitia starii de sanatate emisa in anul 1948 de Organizatia Mondiala a Sanatatii, isi gaseste si dupa 50 de ani suportul stiintific, dar si oportunitatea fata de problemele majore la nivel mondial. Astfel in definitie sunt inclusI totI factorii, care pot mentine sau altera starea de sanatate: ”integritate fizica, psihica si sociala a unui individ la un moment dat”, deci nu presupune doar absenta bolii si este practic un deziderat, deoarece sunt implicati o serie de factori endogeni si exogeni.

Definitia mediului ambiant emisa de Last in anul1995 include totalitatea factorilor externi organismului (fizici, chimici, biologici, sociali, culturali, educationali, religiosi), care influenteaza starea de sanatate a populatiei.

Sanatatea este determinata de factori endogeni (genetici) si factori exogeni (de mediu, comportamentali, educationali).

Factorii de mediu pot actiona asupra organismului in doua moduri:

• sanogen, avand un efect benefic, de intretinere a starii de sanatate;

• patogen, alterand starea de sanatate.

Fenomenele de poluare ale mediului in tarile europene au fost discutate la nivelul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si a Natiunilor Unite, abordand starea de sanatate in relatie cu calitatea mediului:

• 1972 Conferinta de la Stokholm asupra mediului si sanatatii;

• 1983 OMS stabileste strategia “ Sanatate pentru toti”;

• 1989 Conferinta de la Frankfurt, care adopta Carta Europeana pentru mediu si sanatate;

• 1992 Conferinta de la Rio de Janeiro adopta programul de actiune 21, care stabileste ca pentru o dezvoltare durabila este necesara in secolul 21 o schimbare de atitudine;

• 1994 Conferinta pentru mediu si sanatate de la Helsinki a adoptat planul pe termen lung in scopul atingerii prevederilor stabilite in Carta europeana si in Programul de actiune 21 si a stabilit urmatoarele obiective:

- politica de igiena mediului va urmari o dezvoltare ecologica durabila, prevenirea si limitarea riscurilor pentru sanatate legate de mediu si accesul la un mediu salubru;

- gesionarea resurselor pentru pastrarea unui mediu sanatos;

- calitatea apei (din anul 2000 populatia sa dispuna de aprovizionare corespunzatoare cu apa din punct de vedere cantitativ si calitativ.

• 1996 a fost elaborat Planul European de Actiuni pentru Mediu si Sanatate, in care sunt incluse toate actiunile care trebuie intreprinse atat la nivel national, cat si central, pentru a ameliora conditiile de mediu, in vederea protejarii sanatatii populatiei.

• 1999 Conferinta de la Londra la un deceniu de la abordarea sanatatii in relatie cu mediul, face o analiza a prioritatilor si anume: implementarea la nivel national a Planurilor de Actiune pentru Mediu si Sanatate, Protocolul apa si sanatatea, Carta privind transporturile, mediul si sanatatea.

• 2004 Conferinta de la Budapesta a adoptat Planul de actiune privind sanatatea copiilor in relatie cu mediul.

In cadrul problematicilor viitoare s-au conturat trei teme care trebui urmarite:

• locuinta si sanatatea;

• turism mediu si sanatate;

• sanatatea si schimbarile globale (saracia, globalizarea, politici energetice).

. Particularitati in epidemiologia de mediu

Printre primele date de epidemiologie a mediului ii apartin lui Baker, care in anul 1767 a publicat observatii referitoare la manifestarile endemice colicative in Devonshire, la persoane care au baut cidru, manifestarile clinice fiind grave iar unele cazuri mortale. Ulterior s-a stabilit drept cauza concentratii mari de plumb in cidru, provenit din presele folosite la fabricarea bauturii. Metoda epidemiologica a fost simpla, observandu-se manifestarea bolii. Manifestarile clinice erau cunoscute de la muncitorii care lucrau intr-o topitorie, iar de aceasta data apareau la persoane, care nu aveau o expunere profesionala la plumb, dar foloseau aceeasi tehnologie de fabricare a cidrului.

Initial epidemiologia s-a fixat pe prezenta agentilor biologici in sistemul de aprovizionare cu apa potabila, pregatirea alimentelor, colectarea deseurilor. Datorita masurilor de igiena luate ulterior in aceste sectoare importante pentru santatea colectivitatilor umane, in tarile dezvoltate a scazut morbiditatea si mortalitatea prin boli infectioase si parazitare. Ulterior aspectele epidemiologice s-au focalizat asupra agentilor chimici si fizici (compusi organici volatili, hidrocarburi policiclice aromatice, metale, suspensiile din aer, pesticide, radiatii, etc.).

Considerand mediul ambiant ca totalitatea factorilor non genetici, care actioneaza asupra organismului, sunt situatii cand netinandu-se cont de facorul alimentar apar modificari ale expunerii din mediu (de exemplu dieta saraca in Ca, creste absorbtia gastro intestinala a plumbului). Prin urmare factorul nutritional poate modifica asocierea dintre expunere si boala.

Factorii sociali (conditiile de locuit, de munca, scoala), factorul educational, influenteaza de asemenea raspunsul organismului la factorii de mediu.

Conditii de baza in mentinerea starii de sanatate

• Aer curat

• Apa suficienta si corespunzatoare din punct de vedere calitativ

• Alimente necontaminate si cu valoare nutritiva buna

• Locuinta sigura, care sa asigure conditiile optime de confort si sa previna transmiterea bolilor sau producerea accidentelor.

1. Ce este mediul inconjurator ?

Prin mediu inconjurator sau mediu ambiant se intelege ansamblul de elemente si fenomene naturale si artificiale de la exteriorul Terrei, care conditioneaza viata in general si pe cea a omului in special. Sensul dat acestei notiuni in cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, in complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul, mijlocul si conditiile de viata ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimtite. O alta definitie o gasim in Legea protectiei mediului, in care mediul inconjurator este ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale si spirituale.

2. Ne afecteaza cumva starea mediului viata si sanatatea noastra ?

Bineinteles ca starea mediului inconjurator, depinde numai si numai de fiecare dintre noi, ne afecteaza in mod direct viata si sanatatea noastra. Este nevoie de mai multa atentie si de mai multa responsabilitate din partea fiecarui cetatean pentru a trai intr-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apa curata si pentru a putea folosi conditiile de viata pe care ni le ofera natura. Insa, se pare ca oamenii trateaza cu neglijenta acest aspect important al vietii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare si distrugere a mediului si implicit la distrugerea sanatatii fiecaruia dintre noi si a celor din jur.