Specii de plante rare ocrotite periclitate, vulnerabile, aflate pe cale de dispariție și specii dispărute din Romania

Introducere

Biogeografia este știința care studiază distribuția geografică a organismelor vii. Am putea spune că biogeografia este știința care unește cele două domenii de studiu, respectiv ale geografiei fizice și ale biologiei. Principalele ramuri ale biogeografiei sunt fitogeografia, care studiază repartiția geografică plantelor și zoogeografia, care studiază repartiția geografică a animalelor. Biogeografia are legături puternice cu științe ca zoologia, botanica, micologia, ecologia etc.

Motivul pentru care am ales să prezint tema “Specii rare, periclitate, vulnerabile aflate pe cale de disparițies și specii disparate din Romanaia” este că aceste specii au o importanță însemnată în reprezentatea faunei și florei din Romania.

Ca o consecință a poziției sale geografice, România este o țară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii.

Nivelul ridicat al diversității habitatelor reflectă și un nivel ridicat al diversității speciilor de floră și faună. Astfel, au fost identificate: 3700 specii de plante, din care până în prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171 vulnerabile și 1253 rare. Speciile caracteristice pășunilor reprezintă aproximativ 37% din totalul celor existente în România. Există, de asemenea, un numar de 600 specii de alge și peste 700 specii de plante marine și costiere. Speciile endemice reprezintă 4%. Astfel, s-au identificat un număr de 57 de taxoni endemici (specii și subspecii) și 171 taxoni subendemici. 33802 specii de animale, din care 33085 nevertebrate și 717 vertebrate. Dintre vertebrate, au fost identificate 191 specii de pești (9 specii periclitate), 20 specii de amfibieni (9 specii periclitate), 30 specii de reptile (6 specii periclitate), 364 specii de păsări (din care 312 specii migratoare) si 102 specii de mamifere.

Capitolul I. Caracterizarea fizico-geografică a României

1.1. Localizarea geografică

Teritoriul actual al României numit și spațiul carpato-danubiano-pontic, se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma cercului Carpaților românești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate complementar Carpaților, fiind mărginită în partea de sud de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră.

Suprafața României este de 238.391 km², la care se adaugă 23.700 km² din platforma Mării Negre.

Pe Glob, România este situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei 45° latitudine nordică și meridianului de 25° longitudine estică.

În Europa, România este situată în partea central sud-estică a Europei, la jumătatea distanței dintre coasta Atlanticului și Munții Urali, în interiorul și exteriorul arcului Munților Carpați, pe cursul inferior al Dunării, cu ieșire la Marea Neagră.

România se învecinează la nord cu Ucraina, în est cu Republica Moldova (granița fiind formată în totalitate de Prut), la sud cu Bulgaria (mare parte fiind frontieră fluvială, cu Dunărea), în sud-vest cu Serbia, iar în vest cu Ungaria.