Tratarea deșeurilor

“DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce”.Conform Actului German privind Deseurile din 27 august 1993, deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv.Subiectiv sunt definite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si, in particular, a mediului.

Clasificarea deseurilor se face dupa sursa, procese si directii din care provin.

Considerand sursele majore, in ordinea contributiei, deseurile pot fi clasificate in:

- Deseuri agricole;

- Deseuri miniere si de la cariere;

- Deseuri de fabricatie (Industriale);

- Deseuri municipale;

- Deseuri de la generarea energiei.

Dupa directiile din care apar, deseurile cele mai semnificative in ceea ce priveste maruntirea sunt:

- Deseuri agricole;

- Deseuri din constructii si demolari;

- Echipament electric si electronic;

- Vehicule la sfarsitul perioadei de utilizare;

- Sticla;

- Deseuri verzi;deseuri miniere si de la cariera;

- Hartie;

- Materiale plastice;

- Deseuri de la furnale si zgura de la otalarii;

- Textile si imbracaminte;

- Deseuri de lemn.

In functie de natura si de efectul asupra oamenilor, directiile din care apar deseurile se clasifica in trei categorii largi (Mayers si Dittrick,1999):

1. radioactive;

2. periculoase;

3. benigne.

Ca rezultat al proceselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele riziduale polueaza mediul si în unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Într-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producând materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un îngrasamânt natural care îmbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminînd din nou în aier si în sol elemente importante. Un asemenea mediu, în care multe forme de viata, ar fi trebuit sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim într-o lume sanatoasa, trebuie sa minializam efectele reziduurilor produse de societate. Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra anemalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte pe uscat, în râuri si mari, si în atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul si împiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei. Poluarea uscatului este forma de poluare dificil de masurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decât aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menejere sau comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este în general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii în apa sau în stare uscata ori semiuscata. Noroiul contine cantitati importante de substante nutritive, precum azotul si fosforul, dar el poate sa contina cantitati nedorite de metale toxice. Rezidurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse în contact cu solul. Dar multe materiale reziduale daunatoare nu dispar asa de simplu. De aceia, multe tari monitorizeaza acum substante periculoase pe uscat si verifica nivelul acestor substante în tesuturile vegetale, în organismul animalelor, în alimente si în organismul uman. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate pentru ca pamîntul sa nu adaposteasca boli. Multe locuri în care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren de parcuri si case. Însa o asemenea dezvoltare nu este de dorit în unele locuri: daca sau depozitat retiduuri toxice si ele nu sunt etansate si îngropate adecvat, la un moment dat ele pot aparea emanantii de gaze toxice.

Substantele care polueaza solul sunt adesea spalate în pâraie si râuri, provocînd poluarea apelor. Îngrasamintele utilizate in îmbunatatirea productiei agricole contribuie si ele la aceasta problema, încurajând cresterea excesiva a plantelor în râuri, iar pesticidele, dintre care multe nu se descompun, sunt daunatoare pentru insecte si alte organisme utile.

În acelasi timp, râurile si pâraiele ofera un traseu convenabil pentru reziduurile industriale lichide. Desi evacuarea deseurilor de catre fabrici este strict controlata, este de ajuns un mic accident pentru ca deseurile toxice sa distruga un râu. Când oamenii erau nomazi si mult mai putini ca numar, poluarea apei era neglijabila deoarece râurile in care ajungeau deseurile lor se curatau de la sine. Pe masura ce comunitatile s-au marit, au manifestat tendinta de a se aseza în apropierea unor resurse mari de apa curata care sa poata accepta povara poluarii fara un efect observabil.