Asemănări și Deosebiri între Criza Economică Actuală și cea din 1929

Introducere

Economiștii definesc crizele financiare ca fiind o formă de manifestare a crizelor bancare, cu impact asupra stabilității financiare și cu ajungere în stare de colaps a infrastructurii financiare, în absența intervenției Băncii Centrale.

Dicționarul de specialitate definește criza financiară ca fiind „ situația în care cererea de bani este mai mare decât oferta de bani ( disponibilul) . Aceasta înseamnă că lichiditatea este rapid evaporată deoarece banii disponibili sunt retrași din bănci, forțând astfel băncile să vândă propriile active și investiții pentru a- și acoperi necesitățile sau să colapseze. Criza financiară poate duce la o criză economică. ”

Considerăm că atunci când o criză economică este generată de o criză financiară, este afectată economia națională, având efecte și asupra economiei mondiale, într- o anumită măsură, în funcție de modul cum este percepută criza. Crizele survin după o perioadă de avânt economic, în care se înregistrează creșteri de prețuri ale activelor investiționale, alimentate de expansiunea creditului bancar.

De- a lungul timpului, au avut loc numeroase crize financiare, principale fiind următoarele:

- 1637 – Olanda: Mania Lalelelor

Prețul lalelelor ( considerate un simbol al statutului social) a explodat în 1637 încă din momentul în care acestea erau simpli bulbi. Cea mai scumpă lalea a ajuns să coste 4. 200 guldeni ( de 20 de ori salariul anual al unui meșteșugar priceput) ;

- 1720 – Marea Britanie ( M. B. ) : Colapsul South Sea

Acesta a devastat Londra în 1720. În timul războiului de succesiune din Spania ( 1701-1714) , Marea Britanie s- a implicat pentru a evita unirea Spaniei cu Franța în aceeași casă regală. Compania a fost de acord să preia datoria națională, cerând, în schimb, monopol comercial în fostele colonii spaniole din America de Sud. Spania și- a păstrat suveranitatea asupra coloniilor, compania nu s- a mai extins în America de Sud. Directorii continuau să mintă și să o țină doar în șarade, acumulând o mulțime de datorii. În 1720 au început să se vadă golurile, acțiunile companiei căzând drastic, iar în cădere au tras o mulțime de alte fonduri speculative. De pe aici SUA începe să țină capul de afiș în materie de crize pornite;

- 1827 – SUA: Panica imobiliară

Andrew Jackson ( presedintele SUA) a închis banca federală pentru a elibera economia de regulile ei stricte de creditare. Astfel s- au alimentat speculațiile imobiliare în Vest ( de aia a devenit el sălbatic) . În 1837, totul a luat- o razna și următorul președinte, Martin van Buren nu a reușit să stabilizeze economia și a pierdut și alegerile din 1840;

- 1907 – SUA: Panica bancherilor

Conducerea Knickerbocker Trust Co. a încercat să provoace colapsul pieței de cupru; nereușind, a stârnit totuși panică pe Wall Street. Într- o săptămână nici o bancă nu mai primea cecurile emise de Knickerbroker. Gigantul JP Morgan a organizat o echipă de salvare care a stimulat sprijinul pentru un sistem de rezervă federală;

- 1914: Criza financiară internațională

A fost provocată de Primul Război Mondial și s- a declanşat în momentul în care guvernele SUA, Marii Britanii, Franţei şi Germaniei au decis vânzarea titlurilor emitenţilor străini pentru a putea cumpăra echipamente militare;

- 1929 – SUA: Marea Depresiune

După un deceniu de recorduri bursiere, totul a mers în jos cu câteva săptămâni înainte de fatidica 29 octombrie 1929, Joia Neagră. Acțiunile au intrat în cădere liberă, sistemul financiar american a fost făcut bucăți. Până în 1932, când s- a încheiat criza, valoarea acțiunilor a scăzut cu 90 % . S- au închis 11. 000 din cele 25. 000 de bănci ce funcționau la momentul respectiv;

- 1973 – Criza petrolului

A debutat la data de 15 octombrie 1973 când Egiptul, Siria și țările arabe din OAPEC nu au mai livrat petrol către SUA și Olanda, în special. Pentru prima dată, prețul petrolului a avut o creștere uriașă de 300 %. Țările importatoare au fost serios afectate, această criză reprezentând punctul de pornire al unei abordări legate de consumul de energie;

- 1982 – Kuwait: Criza bursei Souk Al- Manakh

Această bursă funcționa în paralel cu cea oficială și a cunoscut o creștere accentuată a indicilor bursieri, după explozia prețului petrolului din 1973. În anul 1977, bursa oficială din Kuwait a clacat, obligând guvernul să adopte reguli de tranzacționare destul de rigide. Această situație i- a împins pe jucători spre bursa neoficială Souk Al- Manakh, care se situa pe locul 3 în lume în privința capitalizării. Crahul acestei burse a avut ca efect, cu excepția unei singure bănci comerciale, falimetul sau naționalizarea tuturor celorlalte bănci din Kuwait;