Bursa

Bursa, istoric si evolutie

Pornind de la limbajul comun, denumirea de bursa reprezinta o locatie, iar din punct de vedere etimologic aceasta denumire provine din grecescul “bursa” semnificând saculet cu bani. Din punct de vedere economic, bursa reprezinta o piata unde au loc tranzactii bursiere dupa o anumita procedura reglementata.

Schimburile, tranzactiile se cunosc din cele mai vechi timpuri si se efectuau, la început, sub forma de troc. Ulterior, regele Lidiei din Asia Mica a înlocuit trocul traditional printr-un schimb de marfuri contra unor piese din argint si aur. În Mesopotamia apare pentru prima data sistemul de împrumut cu dobânda, la care apelau cei ce doreau sa dezvolte o activitate comerciala. Câteva secole mai târziu, în Roma antica, apare categoria de publicani reprezentând comerciantii abilitati de catre senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc . Acestia întemeiau societati în comandita pe actiuni numite societati publicanorum, iar actiunile acestor societati se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei care se ocupau de vanzarea acestor actiuni se numeau argentari.

La aproximativ 1000 de ani dupa prabusirea Imperiului Roman, aceasta activitate de schimb apare la genovezi si la armatorii si comerciantii venetieni care, pe durata unei calatorii, constituiau societati pe actiuni ce se dizolvau la sfârsit prin separarea partilor cu care fiecare a contribuit.

Începând cu secolul XIV, în Franta, printr-o ordonanta a lui Filip cel Frumos este data prima reglementare cu privire la schimbul organizat într-un anumit loc bine stabilit, schimbul realizându-se prin negocieri pe Podul cel Mare. Tot în secolul 14, la Brouge negustorii veniti din îndepartatele Indii îsi negociau marfurile într-un han la familiei Van der Boursen care avea pe frontispiciu 3 saculeti,de unde si denumirea de “bursa”.

New York`s Wall Street este considerata a fi punctul de referinta a înfiintarii bursei de valori, însa adevarata fundatie o reprezinta prima bursa de valori ce a fost înfiintata în 1790 în Philadephia. Imediat dupa, un grup de 24 de afaceristi newyorkezi au pus în aplicare deschiderea unei burse de valori în New York pe Wall Street unde se afla si în zilele noastre . Bursele de valori au avut parte de un “bum” în anii 1800 dar nu au putut sustine acest tip de activitate dupa trecerea în sec. XX . La inceputul anilor 1900 cantitati masive de bani erau facuti pe Wall Street, însa acest “bom” nu putea fi sustinut la infinit. Bursa a intrat în criza, în 1929, ducand la pierderea a zeci de milioane de dolari si interptarea S.U.A. spre “marea criza”. Implicarea S.U.A. în cel de al II lea Razboi Mondial a dus la refacerea bursei. În anul 1987 bursa a suferit cea de-a doua criza ca intensitate ce a facut ca din acel moment guvernul sa impuna reguli în speranta de a evita astfel de crize in S.U.A. si celelalte burse.

2.Definitia si cauzele crahurilor bursiere

Exista stări temporare ale pieţei rezultate în urma unor cereri excesive pe piaţă concomitent cu o creştere nefondată a nivelului preţurilor din piaţă, considerate bule speculative. Intuind un trend crescător al preţurilor, investitorii creează o presiune masivă de cumpărare cu scopul de a participa la profitabilitatea pieţei. De regulă aceste bule sunt urmate de vânzări şi mai rapide în momentul în care preţurile încep să decadă.

În general o bulă speculativă se dezvoltă încet, îndreptându-se gradual către punctul culminant de-a lungul unei perioade de câţiva ani. După ce bula speculativă a atins punctul culminant preţurile încep să scadă, iar investitorii cuprinşi de panică exercită presiuni masive de vânzare ceea ce duce la o cădere şi mai accelerată a preţurilor din piaţă. În ceea ce priveşte bursele de valori analiştii financiari consideră că bursa se află într-o bulă în momentul în care cursurile bursiere afectează economia mai mult decât economia afectează cursurile bursiere. Aceasta poate fi considerată o caracteristică comună a tuturor bulelor din istorie.

Bulele speculative reprezintă un tip de fenomen investiţional care demonstrează fragilitatea psihologiei investitorilor. Investitorii îşi pun speranţe aşa de mari în cursurile bursiere încât acestea depaşesc orice reflecţie raţională a valorii reale a valorilor mobiliare respective. Devreme ce bulele nu au nici un fel de substanţă, la un moment dat acestea se „sparg”, iar banii investiţi în aceste acţiuni se disipă în vânt.