Bursele de mărfuri în România

1.1 ISTORICUL BURSELOR DE MARFURI

Aparitia si formarea burselor de marfuri sunt rezultatul unui proces evoluativ natural, care a început în urma cu aproximativ 2000 de ani în Grecia si Roma antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am încerca sa-i trasam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward), contractul la termen (futures) si ultima, contractul cu optiuni (options).

Darul si schimbul de marfa dateaza de la inceputul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul inceput al pietelor de marfa organizate.

Pana in anul 1600 comertul in Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, targurile serveau capiete de desfacere pentru arii geografice intinse. Aceste targuri au fost organizate la inceput de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi indepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de targ era des organizat in Grecia Antica si in China.

Treptat a aparut o retea de targuri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, când si cump pot vinde comerciantii, in functie de tipul de marfa oferite. S-a introdus interdictia contractarii in afara acestor targuri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului.

Cu timpul, s-au construit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate in tribunale special infiintate,prin aplicarea codului comerciantului.

Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb scrisoarea de targ. Aceste scrisori permiteau amanarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului. Comerciantii aveau posibilitatea sa circul din targ in targ regland platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de targ, platind la sfarsit eventualele datorii ramase, in bani. Asa a aparut piata spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urmand ca plata  in bani sau cu scrisoare- sa se faca numai atunci când titlul trecea la comparator.

Denumirea de bursa provine de la orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel des Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care il construise si pe al carui frontispiciu erau sculptate in piatra trei pungi (fr. Bourse). Aici se intalneau bancherii si negustorii pentru a egocia bani, metale pretioase, hartii de valoare si marfuri. Cu timpul, locurile de intalnireale comerciantilor au primit denumirea de burse.

1.1.1 PRIMELE BURSE DE MARFURI IN LUME

Prima bursa, in acceptiunea moderna, a fost cea de la Anvers, infiintata in anul 1531. Bursa din Anvers avea o cladire proprie unde se incheiau tranzactii cu marfuri coloniale.

In anu 1554 s-a infiintat la Londra o bursa denumite Royal Exchange, care, din 1773 s-a profilat numai pe schimbul de efecte financiare.

In 1874 negustorii au format Bursa de Produse din Chicago, unde se comercializau la inceput unt, oua, branza, pasari domestice si alte produse agricole pentru ca in cele din urama aceasta ajungand sa tranzactioneze tipuri de marfa atât de multe si diverse, incat in 1919, a fost numita mai aproape de realitate, Chicago Mercantile Exchange.

In prezent, numarul burselor care functioneaza in lume trece de 100, din care 18 sunt in SUA, 11 in Anglia, 8 in Germania, 7 in Franta.

1.1.2 BURSELE DE MARFURI IN ROMANIA

Începuturile pietelor bursiere de marfuri si valori în tara noastra pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut, când apare ideea organizarii unor burse în Bucuresti si Braila.. Primele încercari dateaza din anul 1839, fara a se solda însa cu rezultate. Un an mai târziu, în anul 1840, a fost promulgat si pus în aplicare Codicele de Comert al Tarii Românesti, extins din 1864 si în Moldova. Codicele de Comert, tradus dupa cel francez din 1807, consacra un titlu special pentru bursele de comert, mijlocitorii de schimb si samsarii. În anul 1865, în ziarul Monitorul - Jurnal Oficial al Principatelor Unite Române apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comert la Bucuresti, Iasi, Galati si Braila, care cuprinde reglementarea organizarii si functionarii acestor burse.

Deschiderea Bursei din Bucuresti a avut loc la 1 decembrie 1882 si a fost consemnata în ziarele vremii ca un eveniment de mare însemnatate financiara si economica si definita ca un fel de târg, în care negocierile se fac dupa reguli dinainte stabilite.Totodata, în provincie functionau deja burse la Iasi, Galati si Braila care publicau operatiunile cu cereale si schimb valutar.

Începând cu anul 1885 bursa cade în letargie,devenind o fictiune, caracterizata prin absenta completa de activitate. Cercetatorii considera ca esecul primei burse de comert din capitala tarii se datoreaza nu numai conditiilor economice si sociale ci si erorilor si lacunelor legii. Modificarile aduse în anii 1886 si 1897 au fost considerate insuficiente.

Legea asupra burselor de comert publicata în Monitorul Oficial nr. 31 din 9 mai 1904 aduce o noua organizare a acestora în Vechiul Regat, organizare care era necesara datorita rezultatelor nesatisfacatoare ale legii din 1881. La baza reformei burselor de comert din 1904 a fost pus principiul libertatii tranzactiilor în materie de bursa. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou, numit corporatiunea bursei. Daca în baza legii din 1881 operatiunile nu puteau fi facute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acorda dreptul de a efectua asemenea operatiuni direct între ei, membrilor corporatiunii bursei, însa doar pentru operatiuni pe cont propriu, nu si pentru cele de intermediere (numite, dupa modelul francez, curtaj). Noua lege prevede functionarea în tara a urmatoarelor burse (care, erau înfiintate deja la data promulgarii legii): la Bucuresti - o bursa de schimb si efecte, de cereale si marfuri; la Braila, Galati si Constanta - câte o bursa de cereale, de marfuri si de închiriere a bastimentelor; la Iasi si Craiova - câte o bursa de cereale si de marfuri.

Cu unele oscilatii, Bursa din Bucuresti îsi desfasoara activitatea pâna la intrarea în primul razboi mondial, când operatiunile ei înceteaza. Desi a functionat o perioada relativ redusa, comparativ cu celelalte burse europene, Bursa din Bucuresti a ocupat o pozitie importanta în comertul international fiind singura piata de importanta internationala pentru negocieri bursiere în sud-estul european.