Indici Bursieri ai BVB

1. Scurt istoric al bursei în România

Activitatea bursieră în ţara noastră îşi marchează primele începuturi în anul 1839; bursele de comerţ întemeiate atunci au fost lipsite de o activitate notabilă, datorită absenţei bazelor legislative autohtone. Drept urmare, în anul 1840 a fost promulgat şi pus în aplicare, dupa Codul Comercial francez, „Codicele de comerţ al Ţării Româneşti” care în 1884, dupa Unirea Principatelor, s-a aplicat şi în Moldova.

Mai târziu, în iulie 1981, a fost promulgată „Legea asupra Burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri” care, în vechiul regat, a pus bazele organizării activităţii de bursă după modelul francez, iar în Bucovina, în Transilvania şi Banat, organizarea burselor era dupa modelul austriac. Deschiderea bursei din Bucureşti a avut loc la 1 decembrie 1882, iar peste o săptămână, a apărut şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. Deficienţele funcţionale, lipsa de comparabilitate cu sistemele de bursă din zonele învecinate au cerut modificări conceptuale ale legislaţiei de profil şi, ca urmare, în mai 1904, a fost promulgată „Legea asupra burselor de comerţ”. Potrivit prevederilor acestei legi, activitatea bursieră a fost aşezată pe principiul „libertăţii tranzacţiilor” între „membrii corporaţiunii bursei” pentru operaţiunile pe cont propriu, cele intermediare menţinându-se în competenţa agenţilor oficiali de bursă.

Totodată, s-a prevăzut posibilitatea constituirii „Camerei sindicale a agenţilor economici oficiali de schimb”, cu dreptul de „a crea fonduri speciale de prevedere şi garanţie”, precum şi a unei „Case de lichidare şi Compensaţiuni”, ceea ce a avut ca efect creşterea credebilităţii activităţii bursiere şi a influenţei acesteia în rândul investiţorilor.

Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb din Bucureşti s-a întrerupt la sfarşitul primei jumătăţi a acestui secol, în 1941. După o întrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995, prima zi de tranzacţionare fiind 20 noiembrie 1995, zi în care s-au tranzacţionat 905 acţiuni a 6 societăţi cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continuă. La acest moment numărul societăţilor listate este în jur de 70; printre acestea se numără societăţi importante în economia naţională.

Bursa de Valori din România este înfiinţată pe baza deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Constituindu-se în 1992, ca direcţie generală în cadrul Băncii Naţionale, Centrul de implementare a pieţelor de capital şi burselor de valori din România, a pus bazele creării Bursei de Valori Bucureşti.

Decizia de înfiinţare a Bursei de Valori Bucureşti a fost dată în urma solicitării a 24 societăţi de valori mobiliare membre ale Asociaţiei Bursei de a negocia acţiuni emise de 6 societăţi comerciale.

Calitatea de membru al bursei poate fi obţinută de către orice societate de valori mobiliare autorizată de CNVM şi care îndeplineşte următoarele condiţii:

• să aibă ca activitate exclusiv intermedierea de valori mobiliare;

• 75% din activele societăţii să fie financiare;

• să facă dovada unui minim capital subscris şi integral vărsat, cu obligaţia de menţinere a unui minim de capital net ce se stabileşte de CNVM.

Bursa de valori este o instituţie cu personalitate juridică ce are ca principal scop tranzacţionarea valorilor mobiliare în mod continuu, transparent şi echitabil, prin sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate.

Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucureşti, rolul pe care aceasta îl îndeplineşte este:

• de a furniza o piaţǎ organizatǎ pentru tranzacţionarea valorilor mobiliare;

• de a contribui la creşterea lichiditǎţii valorilor mobiliare prin concentrarea în piaţǎ a unui volum cât mai mare de valori mobiliare;

• de a contribui la formarea unor preţuri care sǎ reflecte în mod corespunzǎtor relaţia cerere-ofertǎ;

• de a desemna aceste preţuri cǎtre public.

Tot de pe acest site aflǎm cǎ principiile care guverneazǎ aceastǎ instituţie ca piaţǎ organizatǎ de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pieţei şi neutralitatea.

Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care şi-l asumǎ Bursa de a asigura accesul egal al societǎţilor membre şi, respectiv, a societǎţilor emitente listate la Bursǎ.

Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agenţilor de bursǎ şi investitorilor, suficientǎ informaţie despre societǎţile tranzactionate şi despre preţurile valorilor mobiliare emise de acestea.

Asigurarea cǎ piaţa valorilor mobiliare funcţioneazǎ într-un mod care sporeşte încrederea utilizatorilor, autoritǎţilor şi publicului larg în general, intrǎ tot în atribuţiile Bursei.

Neutralitatea cu care Bursa acţioneazǎ şi menţinerea integritǎţii în relaţia cu toţi participanţii la piaţǎ, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supravegheazǎ sau opereazǎ în piaţa de capital este alt angajament pe care şi-l asumǎ Bursa de Valori Bucureşti.

2. Indicii bursieri

2.1 Istoricul indicilor bursieri

Produsele sintetice ale pieţei de capital se numesc indici bursieri. Introducerea indicilor bursieri a fost necesară deoarece nu exista un produs bursier prin care să se poată urmări, în ansamblu, piaţa respectivă şi care să nu prezinte doar evoluţia unui singur titlu cotat la bursă.

Astfel, principala funcţie a indicelui bursier este de a reflecta evoluţia de ansamblu a pieţei bursiere. Indicii bursieri reprezintă un suport important pentru tranzacţiile cu contracte futures şi options, realizate cu scopul obţinerii unui câştig, cât şi pentru acoperirea împotriva unor posibile riscuri (hedging). Indicii bursieri sunt un produs relativ recent pe piaţa din România şi nu numai, însă au o lungă tradiţie în ţările în care pieţele de capital au apărut cu mult timp în urmă.