Investiții în acțiuni și obligațiuni

In vederea stabilirii unei strategii proprii de investi?ii va trebui ca în prealabil s? r?spundem la o serie de intrebari despre "caracterul" nostru de investitor. In abordarea investi?iei utilizand instrumentele financiare derivate fiecare persoana isi stabileste o anumita strategie de investi?ii, in functie de posibilitatile, asteptarile si necesitatile proprii. Parametrii pe care trebuie luati in calcul sunt:

-Durata investi?iei: suntem un investitor pe termen scurt sau pe termen lung? Urmarim obtinerea unor câ?tiguri rapide, pe termen de cateva zile sau cateva saptamani sau suntem dispusi sa asteptatm cateva luni sau chiar cativa ani?

-Suma disponibila pentru investi?ie: vom fi investitori de talie mica, medie sau mare? Sumele mici aduc câ?tiguri mici (chiar daca rata de rentabilitate este buna) in timp ce sumele mari pot aduce câ?tiguri (dar si pierderi) mai mari.

-Gradul de risc pe care dorim sa ni-l asumam: suntem dispusi sa ne asumam un risc mai mare cu speranta ob?inerii unor câ?tiguri mai mari sau preferam un risc mai redus si un câ?tig mai mic dar ceva mai sigur?

-Care este timpul pe care il vom aloca informarii si analizei actiunilor?

-Diversificare: urmarim plasarea banilor in mai multe actiuni sau numai in cateva, poate chiar numai intr-una singura?

Primul principiu in stabilirea unei strategii de investi?ii, sau, cel putin, a unor repere de urmarit in plasarea banilor in actiuni consta in stabilirea strategiei. Intotdeauna inainte de a investi intr-o anumita actiune trebuie sa ne intrebam care sunt motivele pentru care alegem actiunile respective. Care sunt perspectivele sale? Care este momentul estimat pentru vanzarea sa? Care este câ?tigul pe care il anticipam? Un investitor priceput nu se gandeste numai la ce câ?tig va obtine prin cumpararea unei actiuni ci si la care sunt pierderile pe care acea investi?ie i le poate aduce: care sunt elementele care pot determina o evolutie descendenta a cursului, cat de mult poate continua o potentiala evolutie descendenta, etc.

Un alt principiu important este evaluarea riscurilor si câ?tigurilor potentiale ale unei actiuni. In aceasta directie, o abordare interesanta este stabilirea unor praguri maxime pentru câ?tiguri si piedere. O tentatie a investitorilor incepatori este de a amana indefinit momentul vanzarii, atat in caz de pierdere (cand se spera la o revenire a cursului) cat si in caz de câ?tig (cand se spera la un câ?tig mai mare). In ambele cazuri rezultatul final este negativ, in lipsa unor repere clare legate de momentul vanzarii. Renuntarea la o actiune pierzatoare este dificila. Insa in lipsa unor elemente care sa arate o eventuala redresare a cursului, vanzarea unor actiuni in pierdere este cea mai buna solutie. O pierdere de 15% din suma investita poate parea mare la un anumit moment; cand pierderea se amplifica in fiecare zi si devine 40%, vanzarea la timp cand pierderea era de numai 15% va parea o ocazie ratata. Preturile pe piata de capital se formeaza si evolueaza in functie de foarte multe elemente. Nu trebuie mizat pe faptul ca la un moment dat pretul unei actiuni este prea jos pentru a scadea si mai mult: el o poate face.

Pierderea din tranzactii este inevitabila asa ca este indicat pentru a fi pregatit in astfel de cazuri. Este indicat de altfel sa nu se investeascao mare parte din banii ce ar fi putut fi folsiti in alte scopuri ci aceiacare momentan nu sunt folositi.. Pentru a putea selecta cea mai buna investi?ie pe piata de capital, trebuie sa ne formam o imagine de ansamblu asupra acestei piete prin urmarirea nu numai a evolutiilor individuale ale actiunilor ci si asupra stadiului economiei, mediul de afaceri, cresterea economica, rata inflatiei si deprecierea monedei nationale, dobanzile acordate de banci, randamentele titlurilor de stat; performantele si evolutia fondurilor mutuale; evolutia de ansamblu a pietelor bursiere, exprimata prin indicii bursieri.