Pietele Bursiere Britanice

Proiect
4.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Burse
Conține 2 fișiere: doc, ppt
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 5292
Mărime: 545.31KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA FINANTE-BANCI

Extras din document

Privire generala

Bursa de la Londra a fost mult timp prima piata financiara a lumii. Ea functiona ca un club profesional ce opera dupa propriile reguli si traditii. Teama de oprobiu era suficienta pentru a indeparta orice interventie nedelicata. Treptat, City-ul londonez a inceput sa fie concurat de bursele americane care, la inceputul anilor ’80 au acaparat o parte crescanda din tranzactiile realizate mai inainte in Marea Britanie. Aceasta evolutie a rezultat dintr-un dublu fenomen:

1) accentuarea internationalizarii portofoliilor, in favoarea pietei americane;

2) deturnarea a numeroase tranzactii catre Bursa din New York ca urmare a unor ratiuni practice (facilitati pentru negocierea blocurilor de titluri) si a unor probleme legate de costurile tranzactiilor.

In acest timp, profesiunea de intermediar de bursa era foarte bine protejata in City si prea putin pregatita pentru concurenta. Multi agenti de schimb nu puteau supravietui decat practicand comisioane ridicate.

Capitolul 2

Piata bursiera britanica

2.1 Istoric

Creata in secolul al XVII-lea, Bursa de la Londra a fost mult timp prima bursa din lume si a ramas cea mai internationalizata piata financiara.

„Big bang”-ul din 1986 a permis City-ului sa-si opreasca declinul atragand profesionisti, investitori si emitenti internationali datorita suprimarii comisioanelor fixe, dereglementarii avansate, fiscalitatii avantajoase si modernizarii pietei. Cu toate acestea, avansul incontestabil al pietei britanice, dezavantajata de o tehnologie invechita si de intermediari divizati in ceea ce priveste natura si amploarea schimbarilor de efectuat, s-a redus in favoarea pietelor continentale.

2.2 Organizarea

Pana in 1991, London Stock Exchange a fost un Club condus de un Council format din 35 de membri. London Stock Exchange (LSE) s-a structurat sub forma unei intreprinderi private, condusa de un presedinte si de un consiliu (Board) a carei compunere este diferita de Council. Consiliul este compus din mai putini membri ai bursei si mai mult din reprezentanti ai investitorilor si ai conducerii bursei. Responsabilitatile LSE sunt asemanatoare cu cele ale NYSE: admiterea de noi membri, admite-rea valorilor la cota si organizarea de tranzactii. Din 1973, influenta ei s-a extins la toate bursele regionale, ca si la Bursa de la Dublin, care a fuzionat cu cea din Londra.

2.3 Intermediarii

De-a lungul deceniilor, intermediarii trebuiau sa urmeze regula „monocapacitatii”: pe de o parte, curtierii (brokers) interveneau pe contul clientilor si, pe de alta parte, contrapartistii (jobbers) interveneau exclusiv pe cont propriu.

In 1986, bariera dintre cele doua profesiuni a fost eliminata, fiecare detinand „dual capacity”. In prezent, membrii LSE se pot face agreati in calitate de broker (curtier pe contul clientilor lor), broker-dealer (curtier pentru terti sau pe cont propriu), market maker (tinator de piata: membrul se angajeaza sa propuna, pentru valorile de care se ocupa, preturi de vanzare si preturi de cumparare oricare ar fi conditiile pietei). Sunt oferite si alte statute, cel de inter dealer broker, care intervine intre market makeri pentru a le asigura un anumit anonimat.

„Big bang”-ul a modificat profund fizionomia City-ului. Suprimarea comisioanelor fixe, rascumpararile firmelor de curtaj, informatizarea costisitoare si crahul bursier din 1987 au avut ratiuni ale vechii organizari. Deja numarul de jobber s-a micsorat puternic dupa razboi, trecand de la 150 (in 1955) la 17 (in 1986).

Ca urmare a „Big bang”-ului, societatile straine s-au instalat (540 banci straine sunt prezente la Londra, fata de 340 la New York si 170 la Paris)si au luat sub control in cativa ani majoritatea sediilor britanice, dintre care cei mai prestigiosi: Smith New Court, Morgan Grenfell, Wartburg, Barings. De altfel, sustinatorii pietei au vazut intarindu-se obligatiile lor de publicare a tranzactiilor.

Din 1991, o tranzactie superioara la de trei ori media tranzactiilor (Normal Market Size sau NMS) trebuie sa fie raportata pietei in 90 de minute, celelalte trebuind sa fie inca si mai rapide.

Cresterea transparentei s-a facut pe cheltuiala sustinatorilor pietei, ale caror marje si oportunitati se reduc din cauza rapiditatii crescute a publicarii tranzactiilor lor.

2.4 Pietele bursiere

Caracteristica principala a London Stock Exchange este absenta, cel putin pana in 1996, a centralizarii ordinelor. Diferita de pietele americana si franceza, LSE functioneaza pe baza de „preturi” si nu de „cursuri”. Fiecare operatiune este realizata cu un sustinator de piata sau electronic, la preturi diferite la cumparare si la vanzare.

Se disting:

-piata interna, SEAQ (Stock Exchange Automated Quotation);

-piata internationala, SEAQ International (SEAQ-I).

Pe fiecare dintre aceste doua piete sunt transmise electronic preturile oferite pentru ordinele de talie normala.

De-a lungul anilor, SEAQ-I a atras cantitati importante de ordine pentru valorile internationale. Ea a distrus suprematia pietelor locale, indeosebi europene, in ceea ce priveste negocierile de blocuri de titluri. Stralucirea SEAQ-I a intarit City-ul in fata preeminentei europene.

In schimb, modernizarea pietelor bursiere ca cea din Paris si Frankfurt, care au introdus contrapartea pe blocuri de titluri, a condus la franarea, chiar inversarea tendintei de expatriere catre Londra a tranzactiilor importante. Aplicarea directivei servicii in investitii si ecranele de negociere delocalizate trebuiau sa returneze tranzactii catre pietele lor de origina, chiar si atunci cand salile de piata converg catre Londra. Autoritatile de control s-au ingrijorat fata de concentrarea negocierilor pe cateva valori pe care le-a generat market-making-ul (93% din piata este ocupata din 400 de valori in timp ce ultimele 1.000 de valori nu ocupa decat 3% din negocieri).

La inceputul anului 1996, London Stock Exchange a hotarat sa puna in functiune o retea electronica (Sequence 6), inlesnind negocierile via un sistem de confruntare a ordinelor cum se practica si la bursele continentale. Cele doua sisteme de negociere prin „preturi” si prin „ordine” pot astfel sa coexiste.

Preview document

Pietele Bursiere Britanice - Pagina 1
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 2
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 3
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 4
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 5
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 6
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 7
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 8
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 9
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 10
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 11
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 12
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 13
Pietele Bursiere Britanice - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Pietele Bursiere Britanice
    • pietele bursiere britanice.doc
    • PIETELE BURSIERE BRITANICE.ppt

Alții au mai descărcat și

Bursa de la Londra

1. Bursa: definitie, premise si trasaturi caracteristice Bursa este o institutie in cadrul careia au loc tranzactii organizate cu titluri...

Bursa London Stock Exchange

Bursa LONDON STOCH EXCHANGE Capitolul 1. London Stock Exchange( LSE) 1.1 Modul de organizare al bursei LSE Bursa de la Londra a fost mult timp...

New York Stock Exchange

Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare bursa de valori din lume, si-a inceput activitatea inca din secolul al...

Piața Financiară din Tokyo

PIAŢA FINANCIARĂ DIN TOKYO CAP. I ISTORIC Piaţa financiară din Tokyo s-a evidenţiat ca simbol al pieţelor titlurilor de valoare şi al pieţei...

Bursă de Mărfuri

1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MARFURI Aparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a început în urma...

Bursa Euronext

BURSA EURONEXT SCURT ISTORIC La 22 Septembrie 2000, Bursa de la Amsterdam (AEX), Bursa de la Bruxelles (BXS) şi ParisBourse au fuzionat, creând...

Piața Bursieră a Țărilor Europei Centrale și de Est

2. Piaţa bursieră a Bulgariei. Caracteristica pieţei. În Bulgaria, piaţa de capital secundară a avut un început mai aparte. Spre deosebire de alte...

Piata Bursiera Internationala

În baza Legii nr. 52∕1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, o dată cu apariţia instituţiei de reglementare şi supraveghere – Comisia...

Te-ar putea interesa și

Bursele din Europa de Est

I N T R O D U C E R E Tema acestei lucrări de licenţă se intitulează:”BURSELE DE VALORI DIN EUROPA DE EST”. Prin tema aleasa mi-am propus să...

Studiu Comparativ privind Bursele de Valori din Diferite Tari Europene

Evolutia istorica comuna a burselor din Europa a avut drept consecinta un ansamblu de similitudini ale acestora (burselor) in ceea ce priveste...

Piata Financiara si Bursa de Valori

1.Piata financiara 1.1. Introducere Relatiile de natura financiara, de credit si monetare s-au amplificat pe plan international, consolidandu-se...

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Indici Bursieri

Comisia Natională a Valorilor Mobiliare (CNVM) Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) este o autoritate administrativă autonomă a statului...

Piata de Capital din SUA si din Japonia

Introducere Piaţa de capital asigură cunoaşterea sectoarelor competitive din economie, precum şi părerea investitorilor cu privire la evoluţia...

Indicii Bursieri

1.Istoric şi clasificare Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprimă evoluţia cursului valorilor mobiliare pe o anumită piaţă. Necesitatea...

Piata Financiara din Olanda

I Piata de capital Piata de capital a Olandei este o piata puternic dezvoltata. Olanda este printre primele 10 tari din lume cu cele mai mari...

Economie europeană

Situaţia economică a statelor europene s-a agravat în iarna 1946 – 1947, producţiile agricole şi industriale erau insuficiente, trebuiau importate...

Ai nevoie de altceva?