Piețele bursiere britanice

Privire generala

Bursa de la Londra a fost mult timp prima piata financiara a lumii. Ea functiona ca un club profesional ce opera dupa propriile reguli si traditii. Teama de oprobiu era suficienta pentru a indeparta orice interventie nedelicata. Treptat, City-ul londonez a inceput sa fie concurat de bursele americane care, la inceputul anilor ’80 au acaparat o parte crescanda din tranzactiile realizate mai inainte in Marea Britanie. Aceasta evolutie a rezultat dintr-un dublu fenomen:

1) accentuarea internationalizarii portofoliilor, in favoarea pietei americane;

2) deturnarea a numeroase tranzactii catre Bursa din New York ca urmare a unor ratiuni practice (facilitati pentru negocierea blocurilor de titluri) si a unor probleme legate de costurile tranzactiilor.

In acest timp, profesiunea de intermediar de bursa era foarte bine protejata in City si prea putin pregatita pentru concurenta. Multi agenti de schimb nu puteau supravietui decat practicand comisioane ridicate.

Capitolul 2

Piata bursiera britanica

2.1 Istoric

Creata in secolul al XVII-lea, Bursa de la Londra a fost mult timp prima bursa din lume si a ramas cea mai internationalizata piata financiara.

„Big bang”-ul din 1986 a permis City-ului sa-si opreasca declinul atragand profesionisti, investitori si emitenti internationali datorita suprimarii comisioanelor fixe, dereglementarii avansate, fiscalitatii avantajoase si modernizarii pietei. Cu toate acestea, avansul incontestabil al pietei britanice, dezavantajata de o tehnologie invechita si de intermediari divizati in ceea ce priveste natura si amploarea schimbarilor de efectuat, s-a redus in favoarea pietelor continentale.

2.2 Organizarea

Pana in 1991, London Stock Exchange a fost un Club condus de un Council format din 35 de membri. London Stock Exchange (LSE) s-a structurat sub forma unei intreprinderi private, condusa de un presedinte si de un consiliu (Board) a carei compunere este diferita de Council. Consiliul este compus din mai putini membri ai bursei si mai mult din reprezentanti ai investitorilor si ai conducerii bursei. Responsabilitatile LSE sunt asemanatoare cu cele ale NYSE: admiterea de noi membri, admite-rea valorilor la cota si organizarea de tranzactii. Din 1973, influenta ei s-a extins la toate bursele regionale, ca si la Bursa de la Dublin, care a fuzionat cu cea din Londra.

2.3 Intermediarii

De-a lungul deceniilor, intermediarii trebuiau sa urmeze regula „monocapacitatii”: pe de o parte, curtierii (brokers) interveneau pe contul clientilor si, pe de alta parte, contrapartistii (jobbers) interveneau exclusiv pe cont propriu.

In 1986, bariera dintre cele doua profesiuni a fost eliminata, fiecare detinand „dual capacity”. In prezent, membrii LSE se pot face agreati in calitate de broker (curtier pe contul clientilor lor), broker-dealer (curtier pentru terti sau pe cont propriu), market maker (tinator de piata: membrul se angajeaza sa propuna, pentru valorile de care se ocupa, preturi de vanzare si preturi de cumparare oricare ar fi conditiile pietei). Sunt oferite si alte statute, cel de inter dealer broker, care intervine intre market makeri pentru a le asigura un anumit anonimat.

„Big bang”-ul a modificat profund fizionomia City-ului. Suprimarea comisioanelor fixe, rascumpararile firmelor de curtaj, informatizarea costisitoare si crahul bursier din 1987 au avut ratiuni ale vechii organizari. Deja numarul de jobber s-a micsorat puternic dupa razboi, trecand de la 150 (in 1955) la 17 (in 1986).

Ca urmare a „Big bang”-ului, societatile straine s-au instalat (540 banci straine sunt prezente la Londra, fata de 340 la New York si 170 la Paris)si au luat sub control in cativa ani majoritatea sediilor britanice, dintre care cei mai prestigiosi: Smith New Court, Morgan Grenfell, Wartburg, Barings. De altfel, sustinatorii pietei au vazut intarindu-se obligatiile lor de publicare a tranzactiilor.

Din 1991, o tranzactie superioara la de trei ori media tranzactiilor (Normal Market Size sau NMS) trebuie sa fie raportata pietei in 90 de minute, celelalte trebuind sa fie inca si mai rapide.

Cresterea transparentei s-a facut pe cheltuiala sustinatorilor pietei, ale caror marje si oportunitati se reduc din cauza rapiditatii crescute a publicarii tranzactiilor lor.

2.4 Pietele bursiere

Caracteristica principala a London Stock Exchange este absenta, cel putin pana in 1996, a centralizarii ordinelor. Diferita de pietele americana si franceza, LSE functioneaza pe baza de „preturi” si nu de „cursuri”. Fiecare operatiune este realizata cu un sustinator de piata sau electronic, la preturi diferite la cumparare si la vanzare.

Se disting:

-piata interna, SEAQ (Stock Exchange Automated Quotation);

-piata internationala, SEAQ International (SEAQ-I).

Pe fiecare dintre aceste doua piete sunt transmise electronic preturile oferite pentru ordinele de talie normala.

De-a lungul anilor, SEAQ-I a atras cantitati importante de ordine pentru valorile internationale. Ea a distrus suprematia pietelor locale, indeosebi europene, in ceea ce priveste negocierile de blocuri de titluri. Stralucirea SEAQ-I a intarit City-ul in fata preeminentei europene.

In schimb, modernizarea pietelor bursiere ca cea din Paris si Frankfurt, care au introdus contrapartea pe blocuri de titluri, a condus la franarea, chiar inversarea tendintei de expatriere catre Londra a tranzactiilor importante. Aplicarea directivei servicii in investitii si ecranele de negociere delocalizate trebuiau sa returneze tranzactii catre pietele lor de origina, chiar si atunci cand salile de piata converg catre Londra. Autoritatile de control s-au ingrijorat fata de concentrarea negocierilor pe cateva valori pe care le-a generat market-making-ul (93% din piata este ocupata din 400 de valori in timp ce ultimele 1.000 de valori nu ocupa decat 3% din negocieri).

La inceputul anului 1996, London Stock Exchange a hotarat sa puna in functiune o retea electronica (Sequence 6), inlesnind negocierile via un sistem de confruntare a ordinelor cum se practica si la bursele continentale. Cele doua sisteme de negociere prin „preturi” si prin „ordine” pot astfel sa coexiste.