Tranzacțiile Bursiere

I. INTRODUCERE

Tranzacţia bursieră reprezintă totalitatea actelor de vânzare-cumpărare încheiate în ringul bursei.

În sens mai larg, tranzacţia bursieră reprezintă totalitatea actelor de vânzare-cumpărare realizate în ringul bursei, dar şi în afara acesteia, sub forma unor tranzacţii speciale care, ulterior, sunt consemnate prin ringul bursei.

Tranzacţiile bursiere reprezintă esenţa funcţionării pieţei bursiere, de al cărei volum şi valoare depinde eficienţa pieţei bursiere respective.

Participanţii la tranzacţia bursieră sunt:

- ofertanţii de:

- mărfuri fungibile şi standardizabile;

- efecte rezultate în urma actelor de comerţ (efecte de comerţ);

- valori mobiliare, de tipul: acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur, titluri de stat cu dobândă variabilă sau fixă;

- contracte, negociate iniţial pe o piaţă la termen, care devin subiect pentru: tranzacţiile speculative, tranzacţii cu instrumente financiare (monedă, valută), tranzacţii pe instrumente derivate (cu opţiuni, cu primă), pe indici bursieri.

- investitorii – care doresc să investească valorile realizate în valori cu rata profitului mai mare decât rata dobânzii;

- societăţile comerciale (corporaţii) - care atrag capital prin emisiune primară sau secundară de valori mobiliare;

- societăţile care gestionează portofolii de valori mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni).

II. CLASIFICAREA TRANZACTIILOR

I. După momentul în care se execută tranzacţia, se disting tranzacţii specifice pieţelor de tip anglo-saxon şi tranzacţii specifice burselor europene:

- bursele de tip american derulează următoarele categorii de tranzacţii:

- tranzacţii cu lichidare imediată când executarea are loc chiar în ziua încheierii contractului;

- tranzacţii cu lichidare normală; finalizarea operaţiunilor are loc într-un anumit număr de zile bursiere (T+3 ÷ T+7);

- tranzacţii cu aranjament special, sunt asemănătoare cu contractele comerciale prin negocierea termenului direct între parteneri;

O categorie aparte a tranzacţiilor de tip american o constituie vânzările scurte (short), adică vânzarea de titluri cu executarea contractului după formula lichidităţii normale, dar cu titluri împrumutate.

- bursele europene, după model francez, derulează următoarele categorii de tranzacţii:

- tranzacţii la vedere în care execuţia se face imediat sau în termen de 3 ÷ 7 zile denumite şi tranzacţii „cash” sau pe „bani gata”;

- tranzacţii la termen sau cu „reglementare lunară” a căror execuţie se realizează la o dată fixă în cursul lunii; la rândul lor pot fi:

- ferme, caz în care părţile sunt angajate definitiv pentru plată, respectiv predarea titlurilor;

- condiţionate care pot fi sau nu executate la termen în funcţie de opţiunea cumpărătorului care achită anterior o primă.

II. După natura contului deschis de client la broker, tranzacţiile sunt:

- „pe bani gata” care se derulează în limita contului în numerar deţinut de client;

- „în marjă” derulate pe datoria clientului faţă de broker, care îi pune la dispoziţie un credit în completarea contului deţinut de acesta (marjă).