Arhitectura calculatoarelor - configurația hardware a unui PC compatibil IBM

CAPITOLUL I

CONFIGURATIA

HARDWARE A UNUI P.C.

COMPATIBIL I.B.M.

Configuratia unui PC compatibil IBM

Introducere

Au trecut mai bine de doua decenii de când firma IBM, prin cel mai bun si

inspirat studiu de marketing din domeniul calculatoarelor, a definit si a caracterizat cel

mai important segment de piata din domeniul tehnicii de calcul, cel al calculatoarelor

personale profesionale.

Domeniul calculatoarelor personale, al arhitecturii IBM PC, a devenit cel mai

dinamic, cel mai productiv domeniu, care a facut din calculator un fenomen de masa, un

instrument simplu, prietenos si eficace in activitatea economica, de proiectare, de

management, in activitatea stiintifica, industriala de gestiune, in activitatea medicala, de

învatamânt, artistica etc.

Fiecare dintre noi întelegem importanta unui calculator si mai ales accesul la

informatii, pe care calculatorul îl poate media, intr-o era cum este Era Informatiei. Astazi,

din ce in ce mai multi oameni poseda suficiente cunostinte in modul de utilizare a unui

calculator, compatibil IBM, si in operarea unor programe simple, cum ar fi cele de editare

text sau chiar cele de editare grafica. Dar câti dintre noi stim din ce este compus un

calculator, cum functioneaza acesta sau, mai ales, care sunt caracteristicile de baza ale

subansamblelor unui sistem de calcul.

Pe plan mondial este unanim recunoscut faptul ca orice activitate moderna,

eficienta are la baza tehnica de calcul. Aceasta afirmatie a devenit de fapt o axioma. In

tarile dezvoltate, toate domeniile in care lucreaza omul, începând cu industria si comertul,

ajungând pana la munca de birou si învatamânt, cuprinzând medicina, transporturile si

chiar arta, sunt cel putin sprijinite de utilaje si aparate moderne, între care calculatoarele

ocupa un loc de frunte. In ceea ce priveste calculatoarele, in ultimul deceniu s-a conturat

tot mai clar o tendinta noua: trecerea de la sistemele mari si mini la calculatoare

personale (microcalculatoare). Acestea si-au demonstrat din plin eficienta: posibilitatea

utilizarii in cele mai variate domenii, viteza mare de lucru, adaptabilitate la cerintele celor

mai diversi utilizatori, etc.

Ce este un PC ?

Calculatorul este un echipament electronic ce permite prelucrarea automata a

datelor sau realizarea unor sarcini, cum ar fi calculele matematice sau comunicatiile

electronice, pe baza unor seturi de instructiuni, numite programe. Programele sunt seturi

de comenzi sau instructiuni, ce se executa intr-o anumita ordine, care sunt culese si

procesate de componentele electronice ale calculatorului, rezultatele fiind stocate sau

transmise componentelor periferice, cum ar fi monitorul sau imprimanta.

Este de remarcat faptul ca din ce in ce tot mai multe elemente importante din

arhitectura unui calculator au capatat individualitate, pastrându-si bineînteles integrarea

in sistem, prin acest lucru urmarindu-se posibilitatea upgrade-urilor fara a se înlocui

întregul calculator. Astfel acestuia i se poate conferi titulatura de sistem de calcul, adica

Configuratia unui PC compatibil IBM

un ansamblu de doua componente: hardware (care cuprinde totalitatea componentelor

electronice si mecanice) si software (care cuprinde totalitatea programelor utilizate).

Partea hardware cuprinde memoria care stocheaza datele si instructiunile ce

permit calculatorului sa functioneze, unitatea centrala de procesare (CPU) care duce la

îndeplinire acele instructiuni, unitatea BUS care conecteaza pârtile componente ale

computerului, unitatile de intrare, ca de exemplu tastatura si mouse-ul, care permit userului

sa comunice cu computerul, unitatile de iesire, ca de exemplu imprimanta si

monitorul, care permit computerului sa afiseze informatiile cerute de user, si altele.

Partea de software este in general compusa din sistemul de operare si din

programe utilitare care permit computerului managmentul fisierelor sau al unor

periferice.

Componente

Placa de baza

Este componenta hardware care asigura interconectarea

functionala (împreuna cu sistemul de operare) si fizica

dintre toate componentele a unui sistem. de calcul.

Structura

a. Conectori (asigura interfata între 2 medii) – sloturi, socketuri, mufe, porturi

- slot – sloturi expansionale (PCI, PCI Express, ISA, VL (VESA Local-Bus), AGP,

CNR, AMR); slot pentru procesoare (Slot A (AMD), Slot 1 (intel))

- socket

b. Magistrale – colectie de fire prin care sunt trimise date de la o componenta la

alta; magistrala este de doua tipuri : magistrala de adresa si magistrala de date

(magistrala de date transfera datele concrete, pe când magistrala de adrese

specifica locul unde se duc datele)

- conectarea procesorului cu placa de baza;

- magistrala de adrese din memoria interna si externa;

- magistrala de date;

- magistrala de conectare altor componente;

- latimea bus-ului poate fi de 8 biti, 16 biti, 32 biti si 64 biti; latimea bus-ului

determina cantitatea de date transmisa.

c. Ceas - componenta hard care genereaza un numar de impulsuri într-o perioada de

timp. Un impuls generat de ceas se numeste tact. La un tact se efectueaza o

operatie elementara.

d. zona tampon de memorie (cache) (L1, L2, L3) – este un mecanism special de

stocare cu viteza mare.