Arhitectura unui calculator

“Modul cum culegi, administrezi şi foloseşti informaţia fac din tine un câştigător sau un învins în viaţă”, sintetizează Bill Gates (fondator Microsoft, co-fondator al fundaţiei "Bill and Melinda Gates") rolul tehnologiei şi al informaţiei.

Un computer, numit şi calculator, calculator electronic sau ordinator, este o maşină de prelucrat date şi informaţii conform unei liste de instrucţiuni numită program.

Termenul "computer", care se citeşte aproximativ căm-'piu-tăr, este un sinonim pentru calculator electronic, preluat identic ca formă şi ca sens din limba engleză. El a intrat în limba română mai târziu decît ordinator, un alt sinonim pentru calculator electronic preluat din limba franceză.

Din punct de vedere structural, pornind de la diferenţierea modulelor fizice şi logice, calculatorul electronic are două componente: hardware şi software.

→ Hardware (hard): reprezintă ansamblul elementelor fizice şi tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca şi prelucra, suporturile de prelucrare a darelor precum şi echipamentele de redare a rezultatelor putând fi practic atinse.

→ Software (soft): reprezintă ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaza funcţionarea corectă şi eficientă a elementelor hard.

Structura unui calculator personal (arhitectura unui sistem de calcul, din punct de vedere funcţional):

Date şi programe

Rezultate Date şi programe

Rezultate

Unitatea centrală (UC), este alcătuită din:

- Unitatea de memorie internă (UM)

Memorie ROM

Memorie RAM

- Unitatea centrală de prelucrare (UCP)

Unitatea de comandă şi control (UCC)

Unitatea aritmetică şi logică (UAL)

Sistemul de intrare/ieşire (SI/O), este alcătuit din:

- Medii de stocare

- Dispozitive periferice

- Dispozitive pentru accesarea mediilor de stocare:

- Dispozitive pentru interfaţa cu utilizatorul

Dispozitive periferice de intrare (DP/I)

Dispozitive periferice de ieşire (DP/O)

- Interfeţe

- Memoria externă (ME)

- Magistrale de transmitere a comenzilor de control, informaţiilor şi instrucţiunilor.

Placa de bază

Placa de bază mai este numită mainboard sau motherboard, fiind placa principală dintr-un calculator.

Placa de bază este o componentă hardware, ce asigură interconectarea fizică şi o parte din cea funcţională (împreună cu sistemul de operare) dintre toate celelalte componente hardware şi software.

Componentele plăcii de bază la PC-uri, sunt:

• chipset (format din northbridge şi southbridge)-componentă hardware şi software de comandă şi control.

• soclul (socket) procesorului

• sloturi RAM

• sloturi ISA, PCI, PCI-Express

• cip BIOS

• baterie BIOS

• porturi USB, SATA, PATA, Firewire, S/PDIF (analog, optic)

• headere USB, CD-IN, Firewire, S/PDIF

(placa de bază)

Placa de bază are urmatoarele caracteristici: formă, producător, socket, chipset, BIOS, magistrale, system clock, bancuri de memorie, număr de sloturi pe care le are libere (AGP/PCI/ISA/AMR).

Placa video

Este acea componentă a sistemului care se ocupă cu tot ceea ce înseamnă "grafică", de la afişarea ferestrelor si a conţinutului lor (caractere, imagini, etc.) în sistemul de operare sau diverse aplicaţii, până la redarea scenelor complexe din jocurile 3D.

Principalii parametri care definesc o placă video, sunt:

- interfata (AGP sau PCI, cu variantele lor), care defineşte lăţimea de bandă a transferului dintre placa video si placa de bază

- procesorul grafic, definit de frecvenţa de operare şi de parametrii săi (facilităţi hardware, programabilitate), cantitatea si calitatea memoriei proprii, frecventa bus-ului de memorie.