Casa de schimb valutar

Descrierea limbajului FoxPro

1. Scurt istoric

Memorarea si prelucrarea datelor dateaza inca din antichitate, odata cu aparitia primelor abacuri, a primelor numaratoare, care ii ajutau pe babilonieni sa efectueze operatii simple de adunare, scadere, inmultire.

In secolul XVII, oamenii de stiinta ai acelor vremuri (Napier, Pascal, Leibnitz) au conceput primele masini de calcul.

In 1820, englezul Charles Babbage a inventat o masina de calcul, capabila sa memoreze atat instructiunile de executat cat si datele prelucrate, si care a stat la baza dezvoltarii viitoarelor sisteme de calcul.

Pentru extragerea recesamantului din 1890 din SUA, staticianul american Hollerith a folosit o masina de calcul care prelucra date citite pe cartele perforate.

Au urmat o serie de calculatoare realizate pe baza de relee electromagnetice (lampi, tranzistoare, circuite integrate).

Cel mai important pas in dezvoltarea calculatoarelor s-a facut la sfarsitul anului 1971 cand inginerul M. E. Hoff a inventat microprocesorul. Aceasta realizare a dus practic la separarea hardului de soft. Aceste doua componente ale oricarui sistem de calcul au evoluat in paralel, dezvoltandu-se astfel doua domenii de cercetare in domeniul informaticii: hardware-ul, care este in stransa legatura cu cercetarea din domeniul fizicii, si software-ul, avand legatura cu dezvoltarea matematicii si a logicii.

Calculatoarele au inceput sa fie utilizate din ce in ce mai mult in diferite domenii de activitate astfel ca sfera probelemelor rezolvate cu ele s-a extins foarte mult. in acest fel a aparut tendinta de specializare a programelor orientate spre rezolvarea unor probleme de tipuri diverse: matematice, tehnice, economice, de proiectare, divertisment, etc.

Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date ( SGBD ) sunt sisteme informatice specializate in stocarea si prelucrarea unui volum mare de date in comparatie cu volumul de prelucrari implicat care este relativ mic. Spre deosebire de SGBD-uri, programele orientate spre rezolvarea de probleme stiintifice (ca, de exemplu, probleme matematice) prelucreaza un volum relativ mic de date, dar necesita un volum mare de prelucrari.

Termenul de “baza de date”, se refera la datele de prelucrat si la modul de organizare al acestora pe suportul fizic de memorare, iar termenul de “gestiune” se refera la totalitatea operatiilor ce se vor aplica asupra datelor din bazele de date.

Istoria SGBD-urilor a inceput odata cu aparitia primelor suporturi magnetice de memorare (benzile magnetice) unde informatia era memorata secvential. Intre structura logica si cea fizica a informatiei din bazele de date era o idetitate perfecta, dar accesul secvential la date a dus la o manipulare greoaie a lor.

Odata cu aparitia discului magnetic si, prin urmare, aparitia accesului direct la date, alaturi de cel secvential, a dus la o crestere spectuloasa a vitezei de acces la date si la separarea nivelului logic de memorare de cel fizic. Prin urmare, s-a realizat o independenta logica a datelor fata de suportul fizic ceea ce a condus la dezoltarea unor tehnici avansate de selectare, grupare, prelucare a datelor din bazele de date.

Aparitia retelelor de calculatoare si raspaandirea lor din ce in ce mai mult a dus la dezvoltarea intr-o noua directie a SGBD-urilor, ele capatand un caracter multiutilizator, ceea ce inseamna ca mai multi utilizatori folosesc simultan aceeasi baza de date.

Au aparut, de asemenea, si baze de date distribuite, care reprezinta baze de date integrate logic dar fizic ele sunt distribuite pe mai multe sisteme de calcul. Un utilizator al unei asemenea baze de date o vede ca pe o baza de date unica, compacta (el vazand-o la nivel logic), cu toate ca, in realitate, ea este distribuita pe mai multe calculatoare legate intre ele (nivelul fizic).

Si modelele de organizare a bazelor de date au suferit imbunatatiri substantiale. Astfel, structura tabelara a bazelor de date simple din SGBD-urile mai vechi a fost inlocuita de un model rational de organizare pentru bazele de date moderne. Modelul relational de organizare a bazelor de date presupune mai multe tabele simple intre care se stabilesc anumite relatii.

In paralel cu modelul relational s-a dezvoltat un nou limbaj de interogare a bazelor de date, neprocedural, numit SQL (Structured Query Language) si care permite un acces rapid si comod la datele memorate in bazele de date.

SGBD-urile au fost perfectionate si in ceea ce privesc interferentele cu utilizatorul (meniuri, ferestre, obiecte de control) prin care comunicarea cu SGBD-ul devine o placere si pentru utilizatorii neprofesionisti.

Raspandirea PC-urilor pe scara larga a condus la dezvoltarea din ce in ce mai mult a SGBD-urilor implementate pe acest tip de calculatoare. Suprematia in acest domeniu a apartinut pentru mult timp firmei Ashton-Tate cu produsul sau numit dBase. Concurentii cei mai importanti ai lui dBase au fost Paradox al firmei Borland, Cliper al firmei Nantucket si FoxPro al firmei Fox Software.

FoxPro a evoluat foarte rapid acaparand treptat o mare parte din piata SGBD-urilor si pe PC-uri. Cumpararea acestui produs de catre Microsoft in anul 1983 si dezvoltarea variantelor 2.5, 2.6 si Visual FoxPro 3.0 a facut ca acest produs sa se numere printre liderii SGBD-urilor actuale. Concurentii sai raman dBase-ul cumparat de firma Borland si Oracle.

Noile versiuni ale FoxPro-ului au adus imbunatatiri substantiale cum ar fi: marirea numarului maxim de caractere pe o inregistrare, a numarului de zone de lucru, o mai buna gestionare a memoriei, posibilitatea transferului de elemente (proiecte, rapoarte, ecrane, etc.), disponibilitatea sa pe diferite platforme cum ar fi Dos, Windows, Unix, Mac, etc. Functia Os() intoarce numele platformei pe care ruleaza FoxPro, iar functia Version() returneaza numele versiunii instalate.