Dispozitive periferice de întrare

ARGUMENT

Un calculator, numit si computer sau ordinator, este o masină de prelucrat date si informatii conform unei liste de instructiuni numită program. Calculatoarele care sunt programabile liber si pot, cel putin în principiu, prelucra orice fel de date sau informatii se numesc universale (engleză general purpose, pentru scopuri generale). Calculatoarele actuale nu sunt doar masini de prelucrat informatii, ci si dispozitive care facilitează comunicatia între doi sau mai multi utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text, imagini, sunet sau video, sau chiar toate deodată (multimedia).

În principiu, orice calculator care detine un anumit set minimum de functii (altfel spus, care poate emula o masină Turing) poate îndeplini functiile oricărui alt asemenea calculator, indiferent că este vorba de un PDA sau de un supercalculator. Această versatilitate a condus la folosirea calculatoarelor cu arhitecturi asemănătoare pentru cele mai diverse activităti, de la calculul salarizării personalului unei companii până la controlul robotilor industriali sau medicali (calculatoare universale).

Calculatoarele de astăzi vin în forme si prezentări diverse. Probabil cel mai familiar este calculatorul personal si varianta sa portabilă (denumită în engleză laptop sau notebook). Însă cea mai răspândită formă este acea a calculatorului integrat (engleză embedded), adică înglobat complet în dispozitivul pe care îl comandă. Multe masini si aparate, de la avioanele de luptă până la aparatele foto digitale, sunt controlate de calculatoare integrate. Un alt exemplu este calculatorul de bord al automobilelor.

Mi-am ales ca temă de proiect „Dispozitive de intrare”, componente nelipsite în alcătuirea arhitecturii unui calculator.

Pentru o mai bună înţelegere a temei şi pentru familiarizarea rapidă cu elemente şi limbajele tehnice, pe care un bun tehnician trebuie să le cunoască, am structurat această lucrare în capitole, în care am încercat să fac o viziune uniformă şi generală asupra acestestor periferice importante, deoarece acestea sunt într-o continuă expansiune şi modernizare, şi de aceea eu am încercat să simplific şi să fac mai pe înţelesul tuturor, şi a celor mai puţin familiarizaţi aceste noţiuni.

I. Generalităţi

I.1 Scurt istoric

Momentul iniţial al istoriei calculatoarelor este, de obicei legat de numele matematicianului englez Charles Babbage. El a propus în anul 1830 o Maşină Analitică care a anticipat în mod fascinant structura calculatoarelor actuale. Ideile sale au devansat cu peste 100 de ani posibilităţiile tehnologice ale vremii sale. Înainte au mai fost încercări în acest domeniu, ale lui Leibnitz şi Pascal (sec. al XVII-lea).

Următorul moment de referinţă este anul 1937, când Howard Aiken, de la Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu secvenţă de Comandă Automată, bazat pe o combinaţie între ideile lui Babbage şi calculatoarele electromecanice, produse de firma IBM. Construcţia acestuia a început în anul 1939 şi s-a terminat în anul 1944, fiind denumit Mark I. El a fost în principal primul calculator electromecanic, fiind alcătuit din comutatoare şi relee.

Primul calculator comercializat a fost UNIVAC (Universal Automatic Computer) realizat pe structura calculatorului EDVAC, în anul 1951. În anii următori, dezvoltarea calculatoarelor a devenit explozivă, la mai puţin de zece ani intervenind câte o schimbare care a fost interpretată drept apariţia unei noi generaţii de calculatoare.