Folosirea MySQL si PHP in Gestionarea unei Baze de Date pe Web

Imagine preview
(7/10 din 9 voturi)

Acest proiect trateaza Folosirea MySQL si PHP in Gestionarea unei Baze de Date pe Web.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Constantin Lupsoiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

Introducere 5
1. Scurt istoric privind PHP şi MySQL 6
2. Aplicaţii în sisteme cu baze de date 10
2.1 Aplicaţii cu arhitecturi intranet 11
2.2 Limbajul SQL 12
3. Sintaxa php 16
3.1 Afişarea cu ajutorul lui “echo“ 16
3.2 Elemente de formatare 17
3.3 Afişarea elementelor html cu ajutorul lui php 18
3.4 Escape-ul anumitor semne 18
3.5 Afişarea semnelor speciale din PHP 19
4. Construirea unei Baze de Date 20
4.1 Construirea unei Baze de Date 20
4.2 Conectarea la o Bază de Date 20
4.3 Crearea unei Tabele 20
4.4 Introducerea datelor 21
5. Aplicaţie 23
5.1 Prezentare generală 23
5.2 Arhitectura generala a site-ului 24
Concluzii 28
Bibliografie 29

Extras din document

Introducere

Conţinutul lucrării este dat de construcţia de legături dintre World Wide Web şi baze de date, dintre tehnologia veche şi cea nouă, codarea la nivel inferior şi folosirea uneltelor “high-level”, dintre tehnicieni şi producători sau manageri, dintre izolarea unei mici reţele (intranet) şi comunitatea globală Internet. Universul bazelor de date şi World Wide Web este un val complex de produse vechi şi noi, de moduri de gândire vechi şi noi. Aşa cum o descoperire nouă îi aruncă pe oamenii de ştiinţă într-o dispută colectivă pentru teorii noi, aşa şi bazele de date pe Web obligă producătorii şi utilizatorii să construiască punţi de legătură între tehnologiile multiple cu scopul de a crea aplicaţii mai bune.

Scopul principal urmărit, atunci când se alege ca soluţie de rezolvare a problemei gestiunii informaţiilor utilizarea bazelor de date, este acela de a regăsi într-un timp cât mai scurt informaţia căutată, de a asigura securitatea acestora, de a minimiza spaţiul necesar de memorare, de a asigura unicitatea şi flexibilitatea datelor gestionate.

Proiectul este structurat pe 5 capitole şi are ca scop demonstrarea posibilităţilor multiple şi avantajele pe care le posedă bazele de date, în cazul de faţă MySQL folosite împreună cu limbajele HTML şi PHP.

Primul capitol este un scurt istoric privind PHP şi MySQL pentru a introduce cititorul în lumea informatică.

Al doilea capitol îşi propune să prezinte câteva modele de arhitecturi de aplicaţii internet şi limbajul SQL atât de des folosit la administrarea bazelor de date.

Al treilea capitol are drept scop descrierea sintaxei PHP, modului de utilizare, exemple la folosirea acesteia în aplicatii împreună cu HTML si MySQL.

Al patrulea capitol prezinta modul de construire a unei baze de date, cu exemple concrete din cadrul aplicaţiei realizate.

Al cincelea capitol oferă o imagine de ansamblu asupra aplicaţiei realizate, o prezentare generală, cât şi arhitectura generală a site-ului.

1. Scurt istoric privind PHP şi MySQL

PHP, acronim care provine din "PHP: Hypertext Preprocessor", este un limbaj de scripting utilizat pe scară largă, realizat şi distribuit în sistem Open Source, care este special realizat pentru a dezvolta aplicaţii web, prin integrarea codului PHP în documente HTML. Sintaxa sa provine din C, Java şi Perl şi este uşor de învăţat. Scopul principal al limbajului este acela de a scrie rapid pagini web dinamice, dar cu PHP se pot realiza mult mai multe.

Prima versiune de PHP s-a numit PHP/FI. Ea a fost creata de Rasmus Lerdorf in 1995. Initial versiunea continea o colectie simpla de scripturi Perl scrisa pentru considerente proprii si care se numea ‘Personal Home Page Tools’. Cu timpul Rasmus a dezvoltat acest pachet adaugand cat mai multe facilitati, cum ar fi comunicarea cu bazele de date, ceea ce ducea la dezvoltarea unor aplicatii web dinamice, simple dar eficiente. Rasmus a hotarat sa faca publice sursele PHP/FI pentru ca fiecare sa beneficieze de avantajele lor si pentru a imbunatati codul. PHP/FI (Personal Home Page / Forms Interpreter) avea functionalitatea codului PHP din ziua de azi. Avea variabile ca in Perl, interpretare de formulare HTML, cod HTML integrat in sintaxe. Insusi sintaxa era similara cu cea din Perl, insa mult mai limitata, simpla si intr-un fel inconsistenta.

In 1997 apare PHP/FI 2.0, si deja incepe sa castige in popularitate, un grup de cateva sute de utilizatori din intreaga lume deja se aratau interesati de acest proiect iar aproximativ 50.000 domenii aveau instalat PHP (ceea ce insemna 1% din totalul domeniilor de pe Internet la vremea aceea). Cu toate ca un grup restrans de persoane participau la development, totusi munca principala era facuta tot de un singur om (Rasmus Lerdorf). PHP/FI 2.0 a fost lansat oficial in Noiembrie 1997, dupa o lunga perioada de releas-uri beta. La scurt timp isi fac aparitia si primele versiuni alpha de PHP 3.0.

PHP 3.0 este prima vesiune care era asemanatoare cu veriunile din zilele noastre. A fost creat si dezvoltat de Andi Gutmans si Zeev Suraski in 1997 care au rescris complet codul dupa ce si-au dat seama ca PHP/FI 2.0 nu putea face fata unei aplicatii eCommerce la care ei lucrau la un proiect pentru universitate. Unindu-si eforturile cei doi au hotarat sa participe la developmentul PHP si sa creeze PHP 3.0.

Una dintre cele mai mari proprietati ale PHP 3.0 era extensibilitatea. Acest lucru a atras foarte multi developeri care au contribuit cu noi module (comunicarea cu majoritatea tipurilor de baze de date, protocoale, API-uri). Un alt element cheie in PHP 3.0 a fost suportul pentru sintaxa orientata pe obiect care era in acest fel mult mai consistenta si flexibila.

Noul limbaj a fost lansat sub un nume nou, care inlocuia ideea de aplicatie cu uz personal din PHP/FI 2.0 si aducea una mai mare si disponibila tuturor, la o scara mai mare: PHP: Hypertext Preprocessor. La sfarsitul anului 1998, PHP se dezvoltase foarte mult, deja existau rapoarte care estimau zeci de mii de utilizatori si sute de mii de site-uri web care rulau PHP. In acest moment PHP constituia 10% din potentialul web al Internetului la vremea aceea. PHP 3.0 a fost lansat pe piata oficial in Iunie 1998 dupa ce petrecuse 9 luni de testing public.In iarna lui 1998 la foarte scurt timp dupa PHP 3.0 a fost lansa, Andi Gutmans si Zeev Suraski au inceput sa rescrie codul PHP. Scopurile principale acum erau de a imbunatati performanta aplicatiilor mai complexe si de a extinde modularitatea codului PHP.

Fisiere in arhiva (1):

  • Folosirea MySQL si PHP in Gestionarea unei Baze de Date pe Web.doc

Alte informatii

Folosirea MySQL şi PHP în gestionarea unei baze de date pe WEB + aplicatie practica a fost prezentat in cadrul Academiei Fortelor Terestre din Sibiu