Implementarea bazei de date a unui policlinici - listă dublu înlănțuită circulară

1. Introducere

1.1. Istoria bazelor de date

Când vine vorba despre stocarea informaţiilor, pentru unii acest termen înseamnă o agenda veche în care sunt trecute toate datele importante de care au nevoie: adrese, numere de telefon, informaţii financiare ş.a.m.d. Pentru cei din domeniul IT şi nu numai, înseamnă sisteme dedicate special stocării datelor importante.

Primele baze de date erau dezvoltate pe sisteme mainframe şi erau manipulate de oameni special pregătiţi pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date erau simple Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD). Primul Sistem de Baze de Date Relaţionale (SGBDR) a fost lansat de Oracle Corporation şi folosea limbajul de interogare SQL. Deşi versiunea originală a fost dezvoltată pentru sisteme VAX/VMS, Oracle a fost unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune si pentru sistemele PC pe sistemul de operare DOS.

La jumătatea anilor 80, Sybase a lansat propriul sau SGBDR - SQL Server. Acesta avea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurând suportul pentru proceduri rezidente (astăzi denumite "proceduri stocate") si interoperabilitatea cu o diversitate de reţele, SQL Server a devenit un produs de succes în scurt timp, mai ales în mediile client/server.

O dată cu dezvoltarea sistemelor personale (PC), au apărut şi primele aplicaţii de baze de date care foloseau un singur fişier pentru a stoca toata informaţia din baza de date (denumite baze de date "flat file"). Ele erau de tip Xbase, un limbaj care s-a răspândit foarte repede fiind folosit in special la manipularea datelor. Sistemele care l-au folosit, daca mai este nevoie sa le enumăr, au fost dBase, FoxBase, FoxPro. Aceste versiuni rulau sub sistemul MS-DOS şi împărtăşeau limitările acestuia. Cea mai răspândită aplicaţie care folosea limbajul xBase a fost FoxPro, sistem dezvoltat de firma Fox Software. Chiar şi în zilele noastre există firme care stochează alte extrem de importante în baze de date FoxPro, iar cel mai cunoscut exemplu este cel al organizaţiei care gestionează Euro Tunel. Aceasta foloseşte o aplicaţie care gestionează câteva sute de GB de date.

La începutul anilor 90, firma Microsoft Corporation a lansat aplicaţia Access, aplicaţie care se bazează în mare parte pe logica de stocare a sistemului FoxPro, sistem care fusese achiziţionat de firmă în 1989. Aplicaţia Access a devenit, în scurt timp, cea mai folosită aplicaţie de gestiune a bazelor de date "flat file" de pe sistemele personale. Ajuns acum la versiunea 9 (denumită 2000), sistemul de stocare s-a schimbat fiind pregătit să fie scalat oricând către o baza de date Microsoft SQL Server. Totodată, începând cu versiunea 7 i s-a adăugat un limbaj de programare dedicat (Visual Basic for Applications - VBA), bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul acestuia se puteau manipula datele mai uşor, se puteau folosi automatisme pentru diverse interogări, afişări etc. Începând cu versiunea 9, limbajul integrat este compatibil cu Visual Basic şi cu limbajul folosit de MS SQL Server.

În privinţa sistemelor server, piaţa s-a dezvoltat uimitor de repede deoarece s-a constatat cât de folositoare sunt sistemele dedicate acestui lucru. Oracle a lansat şi şi-a dezvoltat baza de aplicaţii server, astăzi ajungând la versiunea 9. Începând cu versiunea 8i, au fost introduse extensii orientate pe obiecte. Lansată cu ocazia Oracle OpenWorld , Oracle 9i reprezintă cea mai completă infrastructura pregătită pentru rularea aplicaţiilor Internet. Oracle 9i include Oracle 9i Database si Oracle 9i Application Server si pachetul de unelte de dezvoltare Oracle 9i Developer Suite.

În ceea ce priveşte corporaţia Microsoft, aceasta a lansat tot în anul 2000 serverul de baze de date SQL Server 2000. Aplicaţia se doreşte a fi un concurent direct pentru aplicaţiile Oracle, iar pentru acest fapt i s-a adăugat suport 100% pentru limbajul XML prin intermediul căruia se poate interoga direct serverul dintr-un browser (dacă serverul a fost configurat să suporte această facilitate).

Tot în 2000, compania IBM a lansat varianta 7 a aplicaţiei DB 2. Aceasta aplicaţie, ca şi Oracle, este implementată pe mai multe platforme (inclusiv Linux), fiind o aplicaţie pur obiectuală. Si pentru că am ajuns la aplicaţii de baze de date obiectuale, trebuie să amintim şi de aplicaţia companiei Computer Associates, Jasmine

Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este MySQL. Cu toate că există un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atât timp cât aplicaţia dezvoltata nu este revânduta) - PostgreSQL, MySQL rămâne preferatul programatorilor de Linux. De ce? Pentru că limbajul cel mai folosit pe partea de server web - PHP - dispune de o extensie MySQL înglobată. Dar nu numai acest lucru a influenţat folosirea MySQL. Una dintre alegeri a fost şi datorită uşurinţei administrării acestui sever, el dispunând de un client de accesare inclus.

2. Bănci şi baze de date

2.1. Noţiuni generale

O bază de date reprezintă un ansamblu de date integrat, anume structurat şi dotat cu o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poartă numele de dicţionar de date sau metadate şi crează o interdependenţă între datele propriu-zise şi programe.

Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate care conţin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al unor aspecte ale realităţii unei unităţi economice, modelată prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realităţii ce prezintă interes sunt denumite clase sau entităţi. Pentru aceste obiecte sunt achiziţionate şi memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecţii de date, prin care se realizează reprezentarea unei realităţi.

Datele constituie orice mesaj primit de un receptor, sub o anumtă formă.

Informaţiile reprezintă cantitatea de noutate adusă de un mesaj din exterior (realitate).

Un fişier este un ansamblu de înregistrări fizice, omogene din punct de vedere al conţinutului şi al prelucrării.

O înregistrare fizică este o unitate de transfer între memoria internă şi cea externă a calculatorului.

O înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului utilizator. O înregistrare se compune din câmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realităţii.

Câmpurile sunt înregistrări logice.

O baza de date trebuie să asigure:

• abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realităţii),

• integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecţii de date intercorelate, cu redundanţă controlată),

• integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate şi manipulate astfel încât să se respecte restricţiile de integritate),

• securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date),

• partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulţi utilizatori, eventual în acelaşi timp),

• independenţa datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori, modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicaţii).