Cuprins
- Cuprins
- Introducere 5
- 1 Interfet¸e inteligente 10
- 1.1 Modalit˘at¸i de interact¸iune om–calculator 11
- 1.2 Interfet¸e grafice 14
- 1.3 Interfet¸e inteligente 20
- 1.3.1 Definit¸ii ¸si propriet˘at¸i 20
- 1.3.2 Clasificarea interfet¸elor inteligente 22
- 1.4 Interfet¸e pentru sistemele de calcul simbolic 24
- 1.4.1 Particularit˘at¸ile interfet¸elor pentru SCS 24
- 1.4.2 Clasificarea interfet¸elor SCS. Exemple 27
- 1.5 Concluzii 32
- 1.6 Rezultatele principale ale capitolului 33
- 2 Generarea lexiconului computat¸ional 34
- 2.1 Utilizarea limbajului natural ˆın interfet¸ele inteligente 35
- 2.2 Gramatici cu context dispersat
- pentru generarea vocabularului 38
- 2.3 Criterii de flexionare automat˘a 44
- 2.3.1 Algoritmul de determinare a grupului de flexionare 45
- 2.3.2 Exemplu de aplicare a algoritmului 46
- 2.4 Aplicat¸ii lingvistice 51
- 2.4.1 Metoda static˘a 51
- 2.4.2 Metoda dinamic˘a 52
- 2.4.3 Pachetul RomPW 53
- 2.4.4 Corectorul ortografic RomSP 53
- 2.4.5 Resurse lingvistice reutilizabile pentru limba romˆan˘a–
- RLRLR 54
- 2.4.6 Alte aplicat¸ii 55
- 2
- 2.4.7 Posibilit˘at¸i de aplicare pentru sistemele de calcul simbolic 56
- 2.5 Concluzii 57
- 2.6 Rezultatele principale ale capitolului 58
- 3 Preliminarii algebrice 59
- 3.1 Sumar 60
- 3.2 Not¸iuni de baz˘a 60
- 3.3 Exemple 62
- 3.4 Serii Hilbert 62
- 3.5 Baza Gr¨obner ¸si calculul ei 63
- 3.6 Module 66
- 3.7 Homomorfisme ¸si rezolut¸ii 68
- 3.8 Rezultatele principale ale capitolului 69
- 4 Interfet¸e inteligente pentru SCS: studiu de caz ¸si generaliz˘ari 70
- 4.1 Sumar 71
- 4.2 Sistemul de calcul simbolic Bergman 71
- 4.3 Obiectele ¸si procedurile sistemului Bergman 72
- 4.4 Evaluarea interfet¸ei LISP a sistemului Bergman 81
- 4.5 Interfat¸a grafic˘a a sistemului Bergman: descriere general˘a 82
- 4.5.1 Descrierea interfet¸ei 84
- 4.5.2 Preluarea problemei de la utilizator 88
- 4.5.3 Adaptare la utilizator 92
- 4.5.4 Generarea mediului de calcul 93
- 4.5.5 Prevenirea erorilor 97
- 4.6 Concluzii 101
- 4.7 Rezultatele principale ale capitolului 101
- Concluzii finale ¸si contribut¸ii 104
- Bibliografie 108
- Anex˘a. Gramatica de flexionare pentru clasele deschise productive
- 122
- Substantive masculine 122
- Substantive feminine 126
- Substantive neutre 132
- Adjective 135
- Verbe 140
- 3
- Adnotare 156
- Summary 157
- Аннотация 158
Extras din proiect
Introducere
Referint¸e generale asupra lucr˘arii
Sistemele de calcul simbolic (SCS) sunt instrumente utilizate ˆın cercetare,
instruire, inginerie. Ele cont¸in implementarea unei game largi de algoritmi,
ce opereaz˘a cu diverse categorii de obiecte simbolice: din limbaje formale,
algebr˘a, geometrie etc. Sistemele de algebr˘a computat¸ional˘a, strict vorbind,
reprezint˘a o subclas˘a a acestor sisteme, ˆıns˘a ˆın multe cazuri aceste dou˘a
not¸iuni sunt tratate ca sinonime. Vom urma ¸si noi acest principiu, referindune
la sistemele de calcul simbolic ca la programe pentru calculator, axate pe
manipul˘ari exacte cu formulematematice. Cu alte cuvinte, un sistem denumit
“sistem de algebr˘a computat¸ional˘a” [1] nu neap˘arat solut¸ioneaz˘a probleme
de algebr˘a, ˆın expunerea noastr˘a totu¸si ne vom orienta preponderent la acest
domeniu.
Wolfram Koepf define¸ste not¸iunea de algebr˘a computat¸ional˘a astfel: “subiect
al ¸stiint¸ei dedicat metodelor de solut¸ionare a problemelor formulate
matematic prin algoritmi asupra simbolurilor ¸si prin implementarea acestor
algoritmi ˆın soft ¸si hard. El este bazat pe reprezentarea exact˘a finit˘a a
obiectelor ¸si structurilor matematice finite sau infinite ¸si permite manipul˘ari
simbolice ¸si abstracte, realizate de calculator” [2].
ˆ In pofida faptului c
˘a
ast˘
azi putem enumera o
list˘a
din c
ˆ
ateva zeci de SCS,
utilizarea majorit˘at¸ii lor (ˆın special, a sistemelor orientate spre solut¸ionarea
unor probleme aparte) r˘amˆane dificil˘a, solicitˆand o ˆınv˘at¸are preliminar˘a a
modului de operare, cunoa¸sterea structurii interne a sistemului respectiv,
posedarea cuno¸stint¸elor de programare ˆın anumite limbaje, ¸si, totodat˘a, f˘ar˘a
a oferi o asistent¸˘a ˆın situat¸ii complicate, a-l proteja pe utilizator de comiterea
eventualelor erori sau a-i sugera act¸iunile necesare pentru corectarea lor.
Una din tendint¸ele actuale ˆın elaborarea produselor program const˘a
ˆın dotarea lor cu interfet¸e inteligente, care se adapteaz˘a la cerint¸ele ¸si
preferint¸ele utilizatorului, preiau asupra sa o serie din sarcinile lui, permit
5
un mod de utilizare firesc pentru domeniul respectiv, ghideaz˘a act¸iunile
utilizatorului prevenind situat¸ii dificile, acordˆandu-i asistent¸˘a pe parcursul
interact¸iunii. Subiectul tezei se ˆınscrie ˆın aceast˘a tendint¸˘a, avˆand drept scop
cercetarea modalit˘at¸ilor de interact¸iune om–calculator ˆın sistemele de calcul
simbolic ¸si elaborarea metodelor de construire a interfet¸elor inteligente pentru
astfel de sisteme.
Noutatea ¸stiint¸ific˘a a cercet˘arii ˆıntreprinse ¸si a rezultatelor obt¸inute o
constituie solut¸iile propuse, ce contribuie la utilizarea limbajului natural ca
mediu de interact¸iune, asigurarea asistent¸ei pe parcursul sesiunii de lucru,
adaptarea c˘atre utilizator. Not¸iunea de gramatic˘a de flexionare, introdus˘a
ˆın lucrare, a condus la elaborarea metodei de flexionare automat˘a, bazate pe
aceste gramatici. Considerˆand adaptarea la utilizator drept una din cele mai
importante propriet˘at¸i ale interfet¸elor inteligente, au fost dezvoltate diverse
metode de adaptare. A fost introdus˘a not¸iunea de mediu de calcul, elaborat
algoritmul de generare a mediului prin inferent¸e din act¸iunile utilizatorului.
Semnificat¸ia teoretic˘a a lucr˘arii o constituie elaborarea principiilor de
construire a interfet¸elor inteligente pentru sisteme de calcul simbolic, care
includ:
- tehnici de creare a lexiconului computat¸ional, ce st˘a la baza comunic˘arii
ˆın limbaj natural;
- tehnici de preluare a problemei de la utilizator;
- tehnici de adaptare la utilizator.
Valoarea aplicativ˘a este confirmat˘a prin implementarea principiilor
propuse atˆat la crearea interfet¸ei pentru sistemul de calcul simbolic Bergman,
cˆat ¸si la elaborarea unei serii de aplicat¸ii lingvistice, precum corectorul
ortografic RomSP, baza de date cu resurse lingvistice reutilizabile RLRLR
etc.
Concept¸ia, metodele ¸si rezultatele principale ale lucr˘arii au fost prezentate
la o serie de foruri ¸stiint¸ifice, din care vom ment¸iona:
- Lie Computations. Marceilles, France, November, 1994;
- Commutaive Computer Algebra–COCOA IV. Genova, Italy. May 29 -
June 2, 1995;
- Awareness Days on Language Technology. Bucure¸sti, January, 1996;
6
Preview document
Conținut arhivă zip
- Interfete Inteligente pentru Sisteme de Calcul Simbolic.pdf
Alții au mai descărcat și
Rezultatele din testul 3DS Max 7 SPECapc Test Testul alaturat consta in crearea modelelor 3D, modificarea si randarea scripturilor. Conform...
Introducere O semnatura digitala reprezinta o informatie care il identifica pe expeditorul unui document. Semnatura digitala este creata prin...
Caracteristici generale ale placii de baza Placa de baza este un dizpozitiv ‘de baza’ un ‘pamânt’ pe care ‘se planteaza’ celelalte componente ....
Acest sistem calculeaza gradul de avariere a unei cladiri în cazul unui cutremur, precum si posibila necesitate a reconstructiei cladirii (partiala...
Te-ar putea interesa și
Lotfi Zadeh a considerat necesitatea introducerii algoritmilor fuzzy deoarece a constatat: cu cat o problema este mai complexa, cu atat mai greu se...
Noul model de producţie este unul suprasimbolic şi diferă în mod dramatic de cel materialist, de masă. Aşa cum timpul este unul dintre cele mai...
Introducere în teoria modelării Unul dintre cele mai importante instrumente de cunoaştere ştiinţifică, modelul reprezintă o imagine convenţională...
1.1 ABORDAREA ÎNTREPRINDERII INDUSTRIALE ÎN VIZIUNE CIBERNETICĂ O clasă importantă de sisteme o reprezintă sistemele cibernetice, ce au...