Motorul Otto

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 11153
Mărime: 75.83KB (arhivat)
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Popa ioan

Cuprins

  1. INTRODUCERE - 2 -
  2. CAPITOLUL I - 5 -
  3. Noţiuni oţiuni generale despre calculator - 5 -
  4. A. Începuturile calculatorului - 5 -
  5. B. Tipuri de calculatoare - 7 -
  6. C. Calculatoare personale - 8 -
  7. CAPITOLUL II - 13 -
  8. Grafica - 13 -
  9. Unit-ul GRAPH - 14 -
  10. A. Initializarea modului grafic - 14 -
  11. B. Configuratia ecranului grafic - 15 -
  12. C. Tehnici de animatie - 19 -
  13. CAPITOLUL III - 21 -
  14. Funcţionarea motorului Otto - 21 -
  15. Justificarea lucrării - 21 -
  16. 1. Noţiuni elementare despre funcţionarea motorului Otto…………..- 21 -
  17. 2. Structura aplicaţtiei - 23 -
  18. 2.1 Structura - 23 -
  19. 2.1.1 Unitul pentru mouse - 23 -
  20. 2.1.2 Subprogramele programului principal - 24 -
  21. 2.2 Prezentarea subprogramelor din programul principal - 26 -
  22. 3.Modul de utilizare al aplicaţiei - 27 -
  23. Listing Program - 31 -
  24. Bibliografie - 52 -

Extras din proiect

INTRODUCERE

Prezenta lucrare tratează rezolvarea unor programe de loc geometric cu ajutorul animaţiei în Borland Pascal.

Lucrarea de faţă este structurată în două părţi:

- partea întâi care conţine documentarea,împărţită la rândul ei în trei capitole:

CAPITOLUL I - “Noţiuni generale despre calculator” este structurat şi el, la rândul lui în mai multe subcapitole care prezintă informaţii succinte despre începuturile calculatorului,tipuri de calculatoare şi componenta hardware a calculatoarelor personale;

CAPITOLUL II - “Grafica ” prezintă câteva detalii despre componentele hardware care ajută la afişarea informaţiilor pe ecranul unui calculator şi despre software-ul care comandă aceste componente;

CAPITOLUL III - „Funcţionarea motorului Otto” structurat în trei subcapitole prezintă informaţii despre funcţionarea motorului otto,structura aplicaţiei respective cât şi modul de utilizare al acesteia;

- partea a doua conţine o aplicaţie practică care prezintă funcţionarea motorului otto.

SCURT ISTORIC AL FUNDAMENTELOR DE

INFORMATICĂ ŞI PRELUCRARE A DATELOR

Începuturile tehnicii de calcul sunt legate de prelucrarea datelor,adunări şi scăderi de numere cu ajutorul abacului acum 3000 de ani Primele încercări de a realiza o maşină de calcul mecanică îi aparţine lui Blaise Pascal în 1641,maşină care putea efectua adunarea şi scăderea cu 6 cifre zecimale.

În 1801,ţesătorul Joseph Maria Jaquard construieşte un război de ţesut complet automat care folosea cartele perforate.

În 1834,Charles Babbage construieşte prima maşină de calcul care conţine un dispozitiv de memorare(calculatorul mecanic).Mai târziu constructorii de maşini de calcul fundamentează bazele unui calculator modern care putea memora 1000 valori de câte 50 de cifre zecimale,realizând o adunare de 2 cifre într-o secundă şi o înmulţire a acestora intr-un minut.

În 1887 Hermaan Hollerirth construieşte o maşină de numărat şi sortat mecanică cu cartele perforate,cu care a efectuat recensământul populaţiei din S.U.A în 1890.

În 1930 Bush Vanevar construieşte un calculator cu relee electromagnetice şi dispozitive mecanice.

În1935 Konrad Zuse dezvoltă un dispozitiv de calcul cu comandă program, realizând până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial 4 astfel de dispozitive.

În1950 s-a realizat primul calculator electronic de firma Bell – Telephone bazat pe relee electromagnetice şi oferit pe piaţă sub denumirea de UNIVAC 1.

Perioada 1946 – 1954 a reprezentat „ Prima generaţie de calculatoare”. Tehnologia era bazată pe tuburi cu vid memoria era formată din linii de întârziere cu mercur şi tuburi catodice,utilizau magistrale dedicate,programe în cod maşină sau limbaje de asamblare rudimentare. RO - CIFA( institutul de fizică atomică Bucureşti – ing. Victor Toma ) în 1956 lansează primul calculator fabricat în România.Prima maşină electroni că de calcul a Institutului Politehnic Timişoara (MECIPT 1) a fost proiectată în acelaşi an. În 1952 apare limbajul FORTRAN.

Perioada 1955 – 1964 a reprezentat „ Generaţia a doua de calculatoare”. Tehnologia era bazată pe utilizarea tranzistoarelor,discuri magnetice,bandă magnetică,cititoare şi perforatoare de cartelă şi memorii de ferită.În această perioadă apare imprimanta şi arhitecturile pipeline ( multiprogramare şi memorii virtuale),precum şi limbajul de programare COBOL.În România apare MECIPT 2.

Perioada 1964 – 1971 a reprezentat „ Generaţia a treia a calculatoarelor”. Tehnologia a fost bazată pe utilizarea pe scară mică a circuitelor integrate, memorie cu semiconductori şi dispozitive de intrare ieşire de mare performanţă. S-au inclus operaţii de calcul în virgulă mobilă şi calcul binar Apare în această perioadă programarea multi-user.Realizări –IBM 360 apoi FELIX 256; C 512; C 1024 (1971)- România.

Perioada 1971 – 1980 a reprezentat „ Generaţia 3,5 a calculatoarelor”.În această perioadă apare microcalculatorul lansat de DEC ( Digital Electronic Corporation) – a calculatoarelor PDP.Tehnologia folosită s-a bazat pe utilizarea pe scară medie a circuitelor integrate TTL-LS,terminale video,imprimantă matriceală, floppy – disk,unitate centrală de prelucrare microprogramată,sistem de operare multitasting,apare sistemul de operare specializat pe teleprelucrare (lansarea unor semnale scurte de la distanţă folosind terminale de teletransmisie) UNIX. Tot în această perioadă apar calculatoare scalare (cu operanzi scalari), vectoriale (cu operanzi de tip vectorial) şi masive (cu operanzi de tip masiv – matrici,determinanţi,vectori,depozite de date,stive,regiştri etc).

Perioada 1980 – azi reprezintă „ Generaţia a patra a calculatoarelor”.Este de fapt perioada care utilizează pe scară largă circuitele integrate (microprocesoare) TTL – LSI.Utilizează ca componentă principală microprocesorul,memorii semiconductoare de mare capacitate şi controlere specializate ce realizează interfaţa cu porturile de intrare ieşire a perifericelor externe.Lăţimea traseelor din cadrul circuitelor integrate este foarte mică de la 2 microni (1995) până la 0,3 microni (2000). Frecvenţele de lucru ce reprezintă viteza de răspuns a crescut de la 2 MHz (1981) la 133 MHz (1995),la 600 MHz (2000). Firma INTEL a lansat pe piaţă în această perioadă microprocesoarele I 80186; I 80286; I 80386; I 80486; I 80586; I 80686.

Preview document

Motorul Otto - Pagina 1
Motorul Otto - Pagina 2
Motorul Otto - Pagina 3
Motorul Otto - Pagina 4
Motorul Otto - Pagina 5
Motorul Otto - Pagina 6
Motorul Otto - Pagina 7
Motorul Otto - Pagina 8
Motorul Otto - Pagina 9
Motorul Otto - Pagina 10
Motorul Otto - Pagina 11
Motorul Otto - Pagina 12
Motorul Otto - Pagina 13
Motorul Otto - Pagina 14
Motorul Otto - Pagina 15
Motorul Otto - Pagina 16
Motorul Otto - Pagina 17
Motorul Otto - Pagina 18
Motorul Otto - Pagina 19
Motorul Otto - Pagina 20
Motorul Otto - Pagina 21
Motorul Otto - Pagina 22
Motorul Otto - Pagina 23
Motorul Otto - Pagina 24
Motorul Otto - Pagina 25
Motorul Otto - Pagina 26
Motorul Otto - Pagina 27
Motorul Otto - Pagina 28
Motorul Otto - Pagina 29
Motorul Otto - Pagina 30
Motorul Otto - Pagina 31
Motorul Otto - Pagina 32
Motorul Otto - Pagina 33
Motorul Otto - Pagina 34
Motorul Otto - Pagina 35
Motorul Otto - Pagina 36
Motorul Otto - Pagina 37
Motorul Otto - Pagina 38
Motorul Otto - Pagina 39
Motorul Otto - Pagina 40
Motorul Otto - Pagina 41
Motorul Otto - Pagina 42
Motorul Otto - Pagina 43
Motorul Otto - Pagina 44
Motorul Otto - Pagina 45
Motorul Otto - Pagina 46
Motorul Otto - Pagina 47
Motorul Otto - Pagina 48
Motorul Otto - Pagina 49
Motorul Otto - Pagina 50
Motorul Otto - Pagina 51
Motorul Otto - Pagina 52
Motorul Otto - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Motorul Otto.doc

Alții au mai descărcat și

Arhitectura calculatoarelor - Intel vs AMD

Rezultatele din testul 3DS Max 7 SPECapc Test Testul alaturat consta in crearea modelelor 3D, modificarea si randarea scripturilor. Conform...

Autentificarea prin semnătură digitală

Introducere O semnatura digitala reprezinta o informatie care il identifica pe expeditorul unui document. Semnatura digitala este creata prin...

Placa de Bază

Caracteristici generale ale placii de baza Placa de baza este un dizpozitiv ‘de baza’ un ‘pamânt’ pe care ‘se planteaza’ celelalte componente ....

Sistem de Prognosticare a Unei Avarii

Acest sistem calculeaza gradul de avariere a unei cladiri în cazul unui cutremur, precum si posibila necesitate a reconstructiei cladirii (partiala...

Te-ar putea interesa și

Studiul asupra motorului cu ardere internă - calculul coeficientului de umplere

INTRODUCERE Nikolaus August Otto (1832-1891) este un inventator german care (pe baza principiului care îi poartă numele) a realizat primul motor...

Modelarea pe calculator a motoarelor termice - schema Young

Introducere Primele realizări de motoare cu ardere internă datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Necesităţile economice capitaliste...

Studii și cercetări privind tehnologiile de reducere a emisiilor poluante

1 Introducere Înainte de a analiza impactul asupra mediului a autovehiculelor trebuie prezentată istoria autovehiculelor, istoria motorului....

Calculul unui motor de tip OTTO

În prezent, numărul de autovehicule rutiere este din ce în ce mai mare, în mod special în mediul urban, iar cantitatea emisiilor de gaze, care pune...

Fizica și automobilul viitorului

Introducere: Automobilul este unul din cele mai fascinante dispozitive pe care le poate avea cineva.De asemenea ele sunt tot mai raspandite,deja...

Motorul Diesel și Motorul Diesel

Motorul Otto. Motorul Diesel. Introducere Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care obtine energie mecanica direct...

Motoare Termice

Motoarele termice sunt motoarele ce consuma un combustibil (benzina, motorina, alcool, etc) si transforma energia termica a unui combustibil in...

Mașini și motoare termice

O masina termica este o masina de forta in care se produc transformari termodinamice ale unui agent termic. Masinile termice pot fi: 1) Masini...

Ai nevoie de altceva?