Motorul Otto

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Motorul Otto.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 53 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popa ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

INTRODUCERE - 2 -
CAPITOLUL I - 5 -
Noţiuni oţiuni generale despre calculator - 5 -
A. Începuturile calculatorului - 5 -
B. Tipuri de calculatoare - 7 -
C. Calculatoare personale - 8 -
CAPITOLUL II - 13 -
Grafica - 13 -
Unit-ul GRAPH - 14 -
A. Initializarea modului grafic - 14 -
B. Configuratia ecranului grafic - 15 -
C. Tehnici de animatie - 19 -
CAPITOLUL III - 21 -
Funcţionarea motorului Otto - 21 -
Justificarea lucrării - 21 -
1. Noţiuni elementare despre funcţionarea motorului Otto…………..- 21 -
2. Structura aplicaţtiei - 23 -
2.1 Structura - 23 -
2.1.1 Unitul pentru mouse - 23 -
2.1.2 Subprogramele programului principal - 24 -
2.2 Prezentarea subprogramelor din programul principal - 26 -
3.Modul de utilizare al aplicaţiei - 27 -
Listing Program - 31 -
Bibliografie - 52 -

Extras din document

INTRODUCERE

Prezenta lucrare tratează rezolvarea unor programe de loc geometric cu ajutorul animaţiei în Borland Pascal.

Lucrarea de faţă este structurată în două părţi:

- partea întâi care conţine documentarea,împărţită la rândul ei în trei capitole:

CAPITOLUL I - “Noţiuni generale despre calculator” este structurat şi el, la rândul lui în mai multe subcapitole care prezintă informaţii succinte despre începuturile calculatorului,tipuri de calculatoare şi componenta hardware a calculatoarelor personale;

CAPITOLUL II - “Grafica ” prezintă câteva detalii despre componentele hardware care ajută la afişarea informaţiilor pe ecranul unui calculator şi despre software-ul care comandă aceste componente;

CAPITOLUL III - „Funcţionarea motorului Otto” structurat în trei subcapitole prezintă informaţii despre funcţionarea motorului otto,structura aplicaţiei respective cât şi modul de utilizare al acesteia;

- partea a doua conţine o aplicaţie practică care prezintă funcţionarea motorului otto.

SCURT ISTORIC AL FUNDAMENTELOR DE

INFORMATICĂ ŞI PRELUCRARE A DATELOR

Începuturile tehnicii de calcul sunt legate de prelucrarea datelor,adunări şi scăderi de numere cu ajutorul abacului acum 3000 de ani Primele încercări de a realiza o maşină de calcul mecanică îi aparţine lui Blaise Pascal în 1641,maşină care putea efectua adunarea şi scăderea cu 6 cifre zecimale.

În 1801,ţesătorul Joseph Maria Jaquard construieşte un război de ţesut complet automat care folosea cartele perforate.

În 1834,Charles Babbage construieşte prima maşină de calcul care conţine un dispozitiv de memorare(calculatorul mecanic).Mai târziu constructorii de maşini de calcul fundamentează bazele unui calculator modern care putea memora 1000 valori de câte 50 de cifre zecimale,realizând o adunare de 2 cifre într-o secundă şi o înmulţire a acestora intr-un minut.

În 1887 Hermaan Hollerirth construieşte o maşină de numărat şi sortat mecanică cu cartele perforate,cu care a efectuat recensământul populaţiei din S.U.A în 1890.

În 1930 Bush Vanevar construieşte un calculator cu relee electromagnetice şi dispozitive mecanice.

În1935 Konrad Zuse dezvoltă un dispozitiv de calcul cu comandă program, realizând până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial 4 astfel de dispozitive.

În1950 s-a realizat primul calculator electronic de firma Bell – Telephone bazat pe relee electromagnetice şi oferit pe piaţă sub denumirea de UNIVAC 1.

Perioada 1946 – 1954 a reprezentat „ Prima generaţie de calculatoare”. Tehnologia era bazată pe tuburi cu vid memoria era formată din linii de întârziere cu mercur şi tuburi catodice,utilizau magistrale dedicate,programe în cod maşină sau limbaje de asamblare rudimentare. RO - CIFA( institutul de fizică atomică Bucureşti – ing. Victor Toma ) în 1956 lansează primul calculator fabricat în România.Prima maşină electroni că de calcul a Institutului Politehnic Timişoara (MECIPT 1) a fost proiectată în acelaşi an. În 1952 apare limbajul FORTRAN.

Perioada 1955 – 1964 a reprezentat „ Generaţia a doua de calculatoare”. Tehnologia era bazată pe utilizarea tranzistoarelor,discuri magnetice,bandă magnetică,cititoare şi perforatoare de cartelă şi memorii de ferită.În această perioadă apare imprimanta şi arhitecturile pipeline ( multiprogramare şi memorii virtuale),precum şi limbajul de programare COBOL.În România apare MECIPT 2.

Perioada 1964 – 1971 a reprezentat „ Generaţia a treia a calculatoarelor”. Tehnologia a fost bazată pe utilizarea pe scară mică a circuitelor integrate, memorie cu semiconductori şi dispozitive de intrare ieşire de mare performanţă. S-au inclus operaţii de calcul în virgulă mobilă şi calcul binar Apare în această perioadă programarea multi-user.Realizări –IBM 360 apoi FELIX 256; C 512; C 1024 (1971)- România.

Perioada 1971 – 1980 a reprezentat „ Generaţia 3,5 a calculatoarelor”.În această perioadă apare microcalculatorul lansat de DEC ( Digital Electronic Corporation) – a calculatoarelor PDP.Tehnologia folosită s-a bazat pe utilizarea pe scară medie a circuitelor integrate TTL-LS,terminale video,imprimantă matriceală, floppy – disk,unitate centrală de prelucrare microprogramată,sistem de operare multitasting,apare sistemul de operare specializat pe teleprelucrare (lansarea unor semnale scurte de la distanţă folosind terminale de teletransmisie) UNIX. Tot în această perioadă apar calculatoare scalare (cu operanzi scalari), vectoriale (cu operanzi de tip vectorial) şi masive (cu operanzi de tip masiv – matrici,determinanţi,vectori,depozite de date,stive,regiştri etc).

Perioada 1980 – azi reprezintă „ Generaţia a patra a calculatoarelor”.Este de fapt perioada care utilizează pe scară largă circuitele integrate (microprocesoare) TTL – LSI.Utilizează ca componentă principală microprocesorul,memorii semiconductoare de mare capacitate şi controlere specializate ce realizează interfaţa cu porturile de intrare ieşire a perifericelor externe.Lăţimea traseelor din cadrul circuitelor integrate este foarte mică de la 2 microni (1995) până la 0,3 microni (2000). Frecvenţele de lucru ce reprezintă viteza de răspuns a crescut de la 2 MHz (1981) la 133 MHz (1995),la 600 MHz (2000). Firma INTEL a lansat pe piaţă în această perioadă microprocesoarele I 80186; I 80286; I 80386; I 80486; I 80586; I 80686.

Fisiere in arhiva (1):

  • Motorul Otto.doc