Particularități ale Sistemelor Informaționale în Domeniul Organizațiilor Neguvernamentale

CAPITOLUL 1. Consideraţii generale privind organizaţiile neguvernamentale

1.1. Aspecte definitorii ale organizaţiilor neguvernamentale

Recunoaşterea unei asociaţii sau a unei fundaţii de utilitate publică se face prin Hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea. În noiembrie 2003 a fost aprobat Ordinul nr. 808, privind procedura de acordare a avizelor necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor/ fundaţiilor/ federaţiilor şi filialelor acestora şi de aprobare a Criteriilor specifice de acordare a statutului de utilitate publică.

Organizaţiile neguvernamentale sunt recunoscute de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) Activitatea acestora se desfăşoară în interes general sau comunitar, după caz;

b) Funcţionează de cel puţin 3 ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite;

c) Prezintă un raport din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de bilanţurile şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani.

d) Valoarea activului patrimonial pe fiecare an în parte este cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial.

Recunoaşterea utilităţii publice conferă organizaţiilor neguvernamentale următoarele drepturi şi obligaţii:

 Dreptul de a li se concesiona servicii publice fără caracter comercial, în condiţiile legii;

 Dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale;

 Dreptul de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că organizaţia este recunoscută ca fiind de utilitate publică;

 Obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea sa;

 Obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi bilanţurile anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;

 Obligaţia de a publica, în extras, rapoartele de activitate şi bilanţurile anuale în Monitorul Oficial al României, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Organizaţiile neguvernamentale pof fi persoane juridice sau grupuri informale fără statut juridic. Pentru a le evidenţia locul în cadrul cadrul tipologiei existente de persoane juridice se ia drept criteriu de referinţă scopul înfiinţării lor.

Persoana juridică este subiectul colectiv de drept (format din mai mulţi oameni) care, dacă îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru existenţa sa, este titular de drepturi subiective şi obligaţii. În esenţă, persoana juridică este un artificiu juridic prin care un grup de oameni pot avea drepturi şi obligaţii ca o singură persoană. Ca ex.: statul, agenţii economici, asociaţiile.

Persoanele juridice se pot clasifica din punct de vedere al naturii scopului în:

 Persoane juridice cu scop lucrativ;

 Persoane juridice fără scop lucrativ, organizaţiile neguvernamentale.

Din această ultimă categorie “fac parte toate organizaţiile înzestrate cu personalitate juridică, ai căror membrii convin să pună în comun, în mod statornic, contribuţia lor materială, cunoştinţele şi activitatea lor, pentru satisfacerea unui scop nepatrimonial în acord cu interesele generale ale colectivităţii”

Condiţiile cerute de lege pentru existenţa unei persoane juridice sunt: o organizare de sine stătătoare (proprie), un patrimoniu propriu (distinct), un scop (obiect de activitate) propriu, determinat. În unele cazuri pot fi cerute şi condiţii speciale.

Patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale şi necorporale), al drepturilor şi obligaţiilor ce caracterizează situaţia unei entităţi patrimoniale la un moment dat.

În situaţia aceasta, este vorba despre obiecte şi bani care devin averea asociaţiei sau fundaţiei.

Din punct de vedere juridic, în România, organizaţiile neguvernamentale pot exista sub trei forme: asociaţie, fundaţie, federaţie.

Asociaţiile

“Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor, personal nepatrimonial.”

Activul patrimonial iniţial al asociaţiei trebuie să fie în valoare de cel puţin dublul salariului minim brut pe economie , la data constituirii asociaţiei. El este alcătuit din aportul în natură şi/ sau în bani al asociaţilor.

Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul.

Pentru dobândirea personalităţii juridice, asociaţii întocmesc actul constitutiv şi statutul asociaţei, în formă autentică.

Actul constitutiv al asociaţei cuprinde:

 Datele de identificare a asociaţilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;

 Exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus;

 Denumirea asociaţiei;

 Sediul asociaţiei;

 Durata de funcţionare a asociaţiei pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;

 Patrimoniul iniţial al asociaţiei;