Proiect Baze Date - Access

Bazele de date

In orice domeniu de activitate informaţia are o importanta decisiva. Cei

care reuşesc in zilele noastre nu mai sunt neapărat cei care au bani, ci cei care

deţin informaţia.

Informaţia trebuie sa prezinte următoarele caracteristici: sa fie corectă

(exactă); sa fie completă; sa fie continuă (informaţia nu trebuie sa curgă doar

când apar situaţii deosebite ci pe măsura ce apar datele si elementele de

noutate,fiind asigurata astfel o informare la zi a managerilor, facilitându-se

intervenţia rapida a acestora); sa sosească la timp; sa fie transmisa pe canalul

cel mai scurt (mărindu-se astfel operativitatea); sa corespunda nu numai din

punct de vedere cantitativ ci si calitativ (conţinutul informaţiei trebuind sa

servească procesului de luare a deciziilor); sa aibă forma de prezentare

adecvata fiecărei situaţii in parte (astfel este facilitat procesul de luare al

deciziilor).

Daca in procesul de luare a deciziilor ne bazam pe informaţii, acestea

rezulta prin strângerea, prelucrarea si consultarea unui volum din ce in ce mai

mare de date.

Conform dicţionarului Webster, cuvântul „dată” înseamnă un lucru cunoscut sau

asumat, fapte sau lucruri din care se poate ajunge la o concluzie.

Pentru a avea valoare pentru utilizator, datele trebuie sa fie adevărate si corecte.

Baze de date - evoluţie, caracteristici

Activitatea de organizare şi prelucrare a datelor a avut în ultimii ani o

evoluţie determinată de doi factori esenţiali şi contradictorii care ar putea fi

desemnaţi prin următorii termeni: necesităţi (ce se doreşte sa se realizeze) şi

posibilităţi (mijloacele avute la dispoziţie).

Necesităţile au crescut continuu în ce priveşte manipularea datelor

manifestându-se nevoia de a avea acces la date tot mai rapid, mai operativ şi în

volum din ce în ce mai mare. O data cu dezvoltarea echipamentelor de calcul şi

a dispozitivelor de memorare, şi cu perfecţionarea tehnicilor de organizare şi

prelucrare a datelor, posibilităţile au devenit mai mari, în măsură să corespunda

mai bine cu nivelul necesităţilor existente. Apariţia de noi posibilităţi a stimulat

formularea de noi cerinţe relativ la serviciile pe care le-ar putea oferi o bază de

date.

Gestionarea datelor de-a lungul timpului a presupus următoarele etape:

1) Prima etapă a evoluţiei tehnicilor de organizare şi prelucrare a datelor

se caracterizează prin adaptarea tipurilor de organizare a datelor existente în

sistemele de prelucrare manuală la condiţiile tehnice impuse de utilizarea

calculatoarelor electronice. Principalul tip de organizare a datelor utilizat în

această etapă este fişierul. Sistemele de prelucrare electronică a datelor au

preluat această formă de organizare din sistemul manual, fără a-i aduce

perfecţionări de fond; fişierele secvenţiale, secvenţial-indexate sau cele în acces

direct se întâlnesc şi în sistemele de prelucrare manuală a datelor (de exemplu

fişierele înregistrate pe fişe de carton la biblioteci, magazii, spitale, etc.). În

această etapă datele sânt organizate, în principal, sub formă de fişiere

secvenţiale, organizare condiţionată de utilizarea pe scară largă a benzilor

magnetice ca suport extern de memorarea datelor; nu există o diferenţiere clară

între structura logică a datelor şi structura fizică, acestea fiind, de regulă,

similare. Structura datelor este, de regulă, proiectată pentru a deservi câte o

singură aplicaţie, ceea ce implică o redundanţă mare în memorarea datelor, ca

urmare a faptului că date reprezentând acelaşi aspect al lumii reale sânt

memorate separat pentru fiecare aplicaţie care are nevoie de aceste date. La

aceasta se mai adaugă şi dependenţa aplicaţiilor faţă de date, concretizată prin

aceea că o modificare în structura datelor implică modificări ale programelor de

aplicaţie şi deci recompilarea lor. În această etapă se foloseşte în exclusivitate

prelucrarea pe loturi.

2) Etapa a doua - este marcată de separarea dintre structura logică de

date şi structura fizică, separare prin care se realizează independenţa fizică a

datelor. Sunt utilizate pe scară tot mai largă fişierele secvenţial-indexate şi cele

în acces direct ce au ca suport extern de memorare discul magnetic. Structurii

logice este separata de cea fizică asigurându-se astfel independenţa aplicaţiilor

atât faţă de modificările echipamentelor hardware (bandă magnetică, disc

magnetic, etc.), cât şi faţă de modul de organizare al fişierelor (secvenţiale,

secvenţial-indexate, aleatoare). Dispozitivele de memorare pot fi schimbate

(îmbunătăţite) fără a afecta aplicaţiile. Schimbarea dispozitivelor de memorare

afectează, eventual, structura fizică a datelor, nu şi structura logică, de acea

aplicaţiile care sânt dependente doar de structura logică nu sânt afectate.