Cuprins
- Cap. 1 Bazele de date Pag. 3
- Cap. 2 Proiectarea si construcţia bazelor de date Pag. 8
- Cap. 3 Sistemul de gestiune baze de date relaţionale Microsoft Office
- Access
- Pag 11
- Cap. 4 Aplicaţie practica a bazelor de date Access “Gestiunea Clasei” Pag 25
- Bibliografie Pag 30
Extras din proiect
Bazele de date
In orice domeniu de activitate informaţia are o importanta decisiva. Cei
care reuşesc in zilele noastre nu mai sunt neapărat cei care au bani, ci cei care
deţin informaţia.
Informaţia trebuie sa prezinte următoarele caracteristici: sa fie corectă
(exactă); sa fie completă; sa fie continuă (informaţia nu trebuie sa curgă doar
când apar situaţii deosebite ci pe măsura ce apar datele si elementele de
noutate,fiind asigurata astfel o informare la zi a managerilor, facilitându-se
intervenţia rapida a acestora); sa sosească la timp; sa fie transmisa pe canalul
cel mai scurt (mărindu-se astfel operativitatea); sa corespunda nu numai din
punct de vedere cantitativ ci si calitativ (conţinutul informaţiei trebuind sa
servească procesului de luare a deciziilor); sa aibă forma de prezentare
adecvata fiecărei situaţii in parte (astfel este facilitat procesul de luare al
deciziilor).
Daca in procesul de luare a deciziilor ne bazam pe informaţii, acestea
rezulta prin strângerea, prelucrarea si consultarea unui volum din ce in ce mai
mare de date.
Conform dicţionarului Webster, cuvântul „dată” înseamnă un lucru cunoscut sau
asumat, fapte sau lucruri din care se poate ajunge la o concluzie.
Pentru a avea valoare pentru utilizator, datele trebuie sa fie adevărate si corecte.
Baze de date - evoluţie, caracteristici
Activitatea de organizare şi prelucrare a datelor a avut în ultimii ani o
evoluţie determinată de doi factori esenţiali şi contradictorii care ar putea fi
desemnaţi prin următorii termeni: necesităţi (ce se doreşte sa se realizeze) şi
posibilităţi (mijloacele avute la dispoziţie).
Necesităţile au crescut continuu în ce priveşte manipularea datelor
manifestându-se nevoia de a avea acces la date tot mai rapid, mai operativ şi în
volum din ce în ce mai mare. O data cu dezvoltarea echipamentelor de calcul şi
a dispozitivelor de memorare, şi cu perfecţionarea tehnicilor de organizare şi
prelucrare a datelor, posibilităţile au devenit mai mari, în măsură să corespunda
mai bine cu nivelul necesităţilor existente. Apariţia de noi posibilităţi a stimulat
formularea de noi cerinţe relativ la serviciile pe care le-ar putea oferi o bază de
date.
Gestionarea datelor de-a lungul timpului a presupus următoarele etape:
1) Prima etapă a evoluţiei tehnicilor de organizare şi prelucrare a datelor
se caracterizează prin adaptarea tipurilor de organizare a datelor existente în
sistemele de prelucrare manuală la condiţiile tehnice impuse de utilizarea
calculatoarelor electronice. Principalul tip de organizare a datelor utilizat în
această etapă este fişierul. Sistemele de prelucrare electronică a datelor au
preluat această formă de organizare din sistemul manual, fără a-i aduce
perfecţionări de fond; fişierele secvenţiale, secvenţial-indexate sau cele în acces
direct se întâlnesc şi în sistemele de prelucrare manuală a datelor (de exemplu
fişierele înregistrate pe fişe de carton la biblioteci, magazii, spitale, etc.). În
această etapă datele sânt organizate, în principal, sub formă de fişiere
secvenţiale, organizare condiţionată de utilizarea pe scară largă a benzilor
magnetice ca suport extern de memorarea datelor; nu există o diferenţiere clară
între structura logică a datelor şi structura fizică, acestea fiind, de regulă,
similare. Structura datelor este, de regulă, proiectată pentru a deservi câte o
singură aplicaţie, ceea ce implică o redundanţă mare în memorarea datelor, ca
urmare a faptului că date reprezentând acelaşi aspect al lumii reale sânt
memorate separat pentru fiecare aplicaţie care are nevoie de aceste date. La
aceasta se mai adaugă şi dependenţa aplicaţiilor faţă de date, concretizată prin
aceea că o modificare în structura datelor implică modificări ale programelor de
aplicaţie şi deci recompilarea lor. În această etapă se foloseşte în exclusivitate
prelucrarea pe loturi.
2) Etapa a doua - este marcată de separarea dintre structura logică de
date şi structura fizică, separare prin care se realizează independenţa fizică a
datelor. Sunt utilizate pe scară tot mai largă fişierele secvenţial-indexate şi cele
în acces direct ce au ca suport extern de memorare discul magnetic. Structurii
logice este separata de cea fizică asigurându-se astfel independenţa aplicaţiilor
atât faţă de modificările echipamentelor hardware (bandă magnetică, disc
magnetic, etc.), cât şi faţă de modul de organizare al fişierelor (secvenţiale,
secvenţial-indexate, aleatoare). Dispozitivele de memorare pot fi schimbate
(îmbunătăţite) fără a afecta aplicaţiile. Schimbarea dispozitivelor de memorare
afectează, eventual, structura fizică a datelor, nu şi structura logică, de acea
aplicaţiile care sânt dependente doar de structura logică nu sânt afectate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Baze Date - Access.pdf