Proiect Microsoft Acces - Dictionar

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Proiect Microsoft Acces - Dictionar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, mdb de 50 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

Introducere 3
1. Notiuni teoretice despre baze de date 4
1.1 Definirea notiunii de baza de date 4
1.2 Arhitectura unei baze de date 5
1.3 Baze de date relationale 6
1.4 Normalizarea bazelor de date. Forme de normalizare 6
1.5 Chei, relatii si tabele virtuale in bazele de date relationale 7
2. Sistemul de gestiune a bazelor de date Access 2000 8
2.1 Prezentare generala 8
2.1.1 Principalele caracteristici ale SGBD-ului ACCESS 8
2.1.2 Arhitectura Microsoft ACCESS 8
2.1.3 Crearea unei baze de date 9
2.2 Crearea structurii bazei de date 10
2.2.1 Crearea tabelelor 10
2.2.2 Relatii intere tabele 12
2.2.3 Introducerea datelor in tabele 13
2.3 Formulare (simple, avansate) 13
2.4 Interogarea bazei de date 17 2.5 Rapoarte 20
2.6 Comenzi macro 21
2.7 Alte facilitati MS Access 2000 22
3. SQL 24
3.1 Limbajul SQL 24
3.2 Etapele crearii unei interogari 24
3.3 Comenzi pentru definirea datelor 25
3.4 Instructiunile de selectie a datelor 26
3.5 Instructiunile pentru manipularea datelor 28
3.6 Cereri de interogare imbricate 29
4. Limbajul Visual Basic 30
4.1 Editarea modulelor VBA 30
4.2 Instructiuni pentru afisarea si introducerea datelor 31
4.3 Declararea variabilelor în VBA 31
4.4 Operatori 31
4.5 Functii si proceduri definite de utilizator 31
4.6 Structura alternativa 33
4.7 Structura repetitiva 34
4.8 Obiecte Access 2000 35
4.9 Programarea dirijata de evenimente în Access 2000 36
5.Ralizarea programului 38
5.1 Proiectarea bazei de date 38
5.1.1 Creare bazei de date 38
5.1.2 Adaugarea tabelelor si a campurilor in baza de date 38
5.2 Interfata aplicatiei Dictionar Universal 40
5.3 Caseta de dialog pentru adaugarea cuvintelor in limba romana sau engleza 42
5.4 Adaugarea cuvintelor la baza de date a aplicatiei 44
5.5 Caseta de dialog pentru adaugarea cuvintelor in limba romana, engleza,
franceza, germana, spaniola, si italiana 45
5.6 Cautarea cuvintelor de tradus in baza de date a aplicatiei 48

Extras din document

Introducere

Scopul principal al acestui proiect il constituie introducerea in lucrul cu baze de date in limbajul Microsoft Access. Obiectul proiectului este o aplicatie de tip dictionar, care realizeaza traduceri din limba romana in engleza, franceza, germana, iataliana si spaniola.

Aceasta prezentare a proiectului incepe cu capitolul I in care se face o introducere in teoria bazelor de date, fiind explicitate cele mai importante notiuni, cum ar fi cele referitoare la arhitectura, proiectare si modele de baze de date. In capitolul II am incercat sa prezint Sistemul de gestiune a bazelor de date Access 2000 si modul in care se lucreaza cu acestea. Deoarece sistemul de gestiune a bazelor de date ACCESS 2000 accepta utilizarea limbajului de interogare SQL am facut referire la acest limbaj in capitolul III si am incercat sa prezint etapele crearii unei interogari, principalele comenzi si instructiunile cele mai folositite ale limbajului. Utilizarea unei instructiuni SQL este rapida si usoara, dar limiteaza controlul utilizatorului asupra obiectelor pentru baze de date. Multe dintre proprietatile disponibile pentru tabele si campuri nu pot fi setate folosind numai SQL. De aceea in capitolul IV am prezentat limbajul de programare Visual Basic cu ajutorul caruia am reusit sa setez toate proprietatile si campurile disponibile pentru tabelele folosite in aplicatia Dictionar Universal. Iar in capitolul V am incercat sa prezint cat mai explicit modul in care a fost implementat dictionarul. Dupa o prezentare succinta a interfetei programului, cu ferestrele si optiunile sale componente, cateva subcapitole sunt dedicate manierei in care a fost rezolvata posibilitatea de cautare si traducere a cuvintelor si optiunea de adaugare de catre utilizator a unor cuvinte noi, fiecare cu sensurile sale, la baza de date utilizata de aplicatie.

Sectiunile enumerate pana acum contin informatii sub forme diferite, cum ar fi textul obisnuit, listinguri ale codului sursa, scheme sau chiar imagini, toate impartite in parti bine delimitate.

Capitolul I

1. Notiuni teoretice despre baze de date

Domeniul bazelor de date ocupa astazi un loc foarte important in cadrul informaticii, datorita faptului ca tehnica de calcul este prezenta in aproape toate ariile de activitate, prelucrand intr-un timp scurt o mare cantitate de informatii, ca urmare a vitezei de calcul si capacitatii de memorare foarte mari, a dispunerii de componente performante de intrare-iesire si multe limbaje dezvoltate de programare. Organizarea si gestionarea acestor informatii prelucrate se face la nivelul bazelor de date.

1.1 Definirea notiunii de baza de date

O baza de date este o colectie de informatii stocate intr-un mod foarte structurat. Explorand aceasta structura cunoscuta se poate accesa si modifica informatia intr-o maniera rapida si corecta. O baza de date contine toate informatiile necesare despre obiectele ce intervin intr-o multime de aplicatii, relatiile logice intre aceste informatii si tehnicile de prelucrare corespunzatoare. In bazele de date are loc o integrare a datelor, in sensul ca mai multe fisiere sunt privite in ansamblu, eliminandu-se pe cat posibil informatiile redundante. De asemenea, se permite accesul simultan la aceleasi date, situate in acelasi loc sau distribuite spatial, a mai multor persoane de pregatiri diferite, fiecare cu stilul personal de lucru.

Pentru o facultate pot fi pastrate, de exemplu, pe perioade mari de timp, informatii privind studentii, personalul, salile, planul de invatamant, aparatura si alte elemente despre care diferite persoane pot cere informatii la un moment dat. Intre aceste elemente exista diferite relatii, cum ar fi: unii studenti urmeaza anumite cursuri, unele cursuri au loc in anumite sali, unele aparate se afla in anumite sali, unele persoane pot tine anumite cursuri s.a.m.d.

Sistemul de programare care permite construirea unor baze de date, introducerea informatiilor in bazele de date si dezvoltarea de aplicatii privind bazele de date se numeste sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD). Un SGBD da posibilitatea utilizatorului sa aiba acces la date folosind un limbaj de nivel inalt, apropiat de modul obisnuit de exprimare, pentru a obtine informatii, utilizatorul facand abstractie de algoritmii aplicati pentru selectionarea datelor implicate si a modului de memorare a lor. SGBD-ul este o interfata intre utilizatori si sistemul de operare.

Orice SGBD contine, printre alte componente, un limbaj de descrirere a datelor (LDD) care permite descrierea structurii unei baze de date, a fiecarei componente a ei, a relatiilor dintre componente, a drepturilor de acces ale utilizatorilor la baza de date, a restrictiilor in reprezentarea informatiilor si alte elemente asemanatoare. LDD este utilizat atat pentru proiectarea bazelor de date, cat si pentru redefinirea lor. O alta componenta foarte importanta a unui SGBD este limbajul de cereri (LC) sau limbajul de prelucrare a datelor (LPD), ce permite operatii asupra datelor aflate in baza de date, cum ar fi: incarcarea bazei de date, inserarea unor elemente, realizarea diferitelor statistici asupra datelor si alte asemenea operatii.

Limbajele LDD si LC sunt, de cele mai multe ori, extinderi ale unor limbaje de programare numite limbaje gazda. Compilarea succesiunilor de comenzi pentru descrierea datelor sau pentru operarea cu date se reduce, in acest caz, la o precompilare, adica transformarea acestor comenzi intr-o succesiune de instructiuni ale limbajului gazda care, prin executare, sa dea efectul dorit. O alta modalitate de operare este aceea a transformarii comenzilor in lansari de programe executabile. Comenzile sunt descrise prin sintaxe specifice fiecarui tip de SGBD, iar interpretarea si activarea lor se face automat, prin rutine scrise, de obicei, in limbajul gazda. In acest fel, calitatile SGBD-ului depind in mare masura de calitatile limbajului gazda utilizat.

O strucura posibila pentru SGBD este ilustrata in figura 1.1. In aceasta figura, procesorul de cereri prelucreaza cererile utilizatorilor prezentate la terminal sau sub forma de programe de aplicatii scrise in LC, transformandu-le in comenzi executabile de catre gestionarul bazei de date; compilatorul LDD interpreteaza si transforma descrierile utilizatorului in comenzi pentru initierea sau modificarea unei baze da date; gestionarul bazei de date transforma comenzile de cereri si descrieri de baze de date in operatii executabile de catre sistemul de gestiune a fisierelor, care opereaza asupra datelor aflate in diferite fisiere.

Figura 1.1 Exemplu de structura a unui SGBD

Sarcinile unui GSBD sunt de fapt destul de simple. Conceptual, sunt doar cateva lucruri care se pot face cu o baza de date cu ajutorul unui SGBD:

Fisiere in arhiva (2):

  • Proiect Microsoft Acces - Dictionar
    • dictionar.doc
    • DictionarUniversal.mdb