Proiect SGBD - Gestiunea unei Familii

GESTIUNEA UNEI FAMILII

A. Descrierea problemei şi prezentarea schemei conceptuale a tabelelor

A.1 Descrierea bazei de date

Pentru a-şi gestiona mai bine bugetul familiei şi sarcinile care trebuie îndeplinite, familiile Ionescu şi Popescu, care locuiesc împreună, decid să folosească o bază de date. Structura bazei de date poate fi observată în Tabelele 1÷4:

Tabel 1– LOCATARI

CODLOC NUMELOC PRENUMELOC DATANAST RUDENIE OCUPATIE

Tabel 2– CHELTUIELI

CODCH CODLOC SCOP SUMA DATACH

Tabel 3 – TIPSARCINI

CODSARCINA DENSARCINA FRECVENTA

Tabel 4 – LISTASARCINI

CODSARCINA CODLOC TERMENS

Tipul de entitate LOCATARI desemnează toate persoanele care locuiesc în casă şi prezintă următoarele caracteristici: cod locatar, nume locatar, prenume locatar, data naşterii locatarului, relaţia de rudenie, ocupaţia. Identificatorul este CODLOC.

Tipul de entitate CHELTUIELI desemnează toate cheltuielile făcute de persoanele care locuiesc în casă şi prezintă următoarele caracteristici: cod cheltuieli, cod locatar, scopul cheltuielii, suma, data efectuării cheltuielii. Identificatorul este CODCH.

Tipul de entitate TIPSARCINI desemnează toate sarcinile care trebuie îndeplinite de locuitorii casei şi prezintă următoarele caracteristici: cod sarcina, denumirea sarcinii, frecvenţa cu care trebuie îndeplinită. Identificatorul este CODSARCINA.

Tipul de entitate LISTASARCINI desemnează acele sarcini care trebuie îndeplinite cu specificarea persoanei care trebuie să le îndeplinească şi termenul limita. Prezintă următoarele caracteristici: cod sarcina, codul locatarului, termenul limita. Referă codsarcina din tabela TIPSARCINI şi codloc din tabela LOCATARI.

A.2 Schema conceptuală

În Figura 1 se observă schema conceptuală, de unde reies următoarele:

• Un locatar poate face mai multe cheltuieli, dar o cheltuială poate fi făcută de un singur locatar,

• Un locatar poate avea de îndeplinit mai multe sarcini, iar o sarcină poate fi îndeplinită de mai mulţi locatari (o legătură n,n descompusă în două legături 1,n).

B. Interacţiunea cu serverul Oracle prin intermediul comenzilor SQL

B.1 Crearea tabelelor

Scriptul pentru crearea tabelelor:

BEGIN

Execute immediate

‘create table locatari

(codloc number(2) constraint PKey_locatari primary key,

numeloc varchar2(15) not null,

prenumeloc varchar2(25) not null,

datanast date,

rudenie varchar2(15),

ocupatie varchar2(40))’;

END;

BEGIN

Execute immediate

’create table cheltuieli

(codch varchar2(4) constraint pk_cheltuieli primary key,

codloc number(2),

scop varchar2(20),

suma number(7),

datach date default sysdate,

CONSTRAINT FKLocatarc FOREIGN KEY (codloc) REFERENCES locatari(codloc))’;

END;

BEGIN

Execute immediate

’create table tipsarcini

(codsarcina varchar2(3) constraint pk_sarcini primary key,

densarcina varchar2(20) not null,

frecventa varchar2(10)) ’;

END;

BEGIN

Execute immediate

’create table listasarcini

(codsarcina varchar2(3),

codloc number(2) not null,

termens date,

CONSTRAINT FKSarcini FOREIGN KEY (codsarcina) REFERENCES tipsarcini(codsarcina),

CONSTRAINT FKLocatars FOREIGN KEY (codloc) REFERENCES locatari(codloc)) ’;

END;

În urma execuţiei acestui script se obţin rezultate conform Figurilor 2÷5:

Figură 2 – LOCATARI

Figură 3 – CHELTUIELI

Figură 4 – TIPSARCINI

Figură 5 – LISTASARCINI

B.2 Actualizarea tabelelor