Cuprins
- Introducere 8
- 1. Baze de date orientate pe obiect 11
- 1.1. Noţiune de bază de date orientată pe obiect 11
- 1.2. Proiectarea bazelor de date orientate pe obiecte 12
- 1.2.1. Modelul de date orientat pe obiecte 14
- 1.2.2. Operaţiile modelului de date orientat pe obiecte. 14
- 1.2.3. Reguli de integritate ale modelului de date orientat pe obiecte 15
- 1.3. Limitele bazelor de date orientate obiect 16
- 1.4. Caracteristici fundamentale ale bazelor de date 17
- 2. Delphi – limbaj orientat pe obiecte 23
- 2.1. Limbaje orientate pe obiecte 23
- 2.2. Reprezentant al limbajelor orientate pe obiecte – Delphi 24
- 2.2.1. Performanţă – optimizarea compilatorului pe 32 biţi 27
- 2.2.2. Mediul Delphi şi sistemul Windows 29
- 2.2.3. Mediul Delphi şi tehnologia OLE 31
- 2.3. Avantajele mediului Delphi în raport cu bazele de date 31
- 2.4. Performanţele programelor Delphi de baze de date 33
- 3. Procedura de evaluare academică şi acreditare 36
- 3.1. Organul evaluării şi acreditării 36
- 3.2. Criteriile evaluării şi acreditării 37
- 3.3. Modul de acreditare şi periodicitatea evaluării 38
- 4. Descrierea sistemului informaţional – C.N.E.A.A.I.I. 2 39
- 4.1. Descrierea generală a sistemului informaţional “C.N.E.A.A.I.I.” 39
- 4.2. Descrierea programului “Registrul instituţiilor” al
- sistemului informaţional “C.N.E.A.A.I.I.” 44
- 4.3. Componentele Delphi utilizate la elaborarea bazei de date 53
- 4.3.1. Descrierea componentelor Delphi pentru accesul la date 54
- 4.3.2. Descrierea componentelor Delphi pentru controlul datelor 60
- 4.3.3. Descrierea componentelor Delphi din pagina QuickRpt 68
- 5. Protecţia muncii şi mediului ambiant 75
- 5.1. Analiza condiţiilor de muncă 75
- 5.2. Factorii nocivi ce acţionează asupra operatorului 79
- 5.3. Aprecierea pericolului lucrărilor lucrului la monitor lor de muncă în sala de calculatoare 86
- 5.4. Securitatea electrică.protecţia prin “legare la nul” 89
- 5.5. Locul de muncă la efectuarea lucrului şezând 92
- 5.5.1. Principii generale 92
- 5.5.2. Caracteristicile de dimensiune a locului de muncii 93
- 6. Partea economică a proiectului 96
- 6.1. Determinarea volumului de lucru necesar pentru îndeplinirea
- proiectului 96
- 6.2. Evaluarea economică a sistemului informaţional "C.N.E.A.A.I.I." 98
- 6.3. Evaluarea preţului de cost al SI “C.N.E.A.A.I.I.” 101
- 6.4. Evaluarea eficacităţii de la implementarea SI “C.N.E.A.A.I.I.” 103
- Concluzie 105
- Bibliografie 107
Extras din proiect
Introducere
Esenţa oricărei baze de date este păstrarea informaţiei. Informaţia păstrată în baza de date este foarte diversă – de la simple câmpuri textuale până la câmpurile ce păstrează imagini grafice. De asemenea, este important de menţionat, că bazele de date moderne pot păstra volume enorme de informaţie.
Accesarea informaţiei are loc prin intermediul sistemului de gestiune al bazei de date, care ne permite să modificăm, sau pur şi simplu să vizionăm informaţia păstrată. Însă, timpul şi posibilităţile omului de analiză a informaţiei sânt limitate. În afară de aceasta, în majoritatea cazurilor, avem nevoie numai de unele câmpuri din baza de date, fără accesarea celorlalte.
Acest lucru, ne conduce la concluzia, că sânt necesare mijloace specializate de prezentare a informaţiei din baza de date, care vor asigura accesul numai la informaţia strict necesară, ceea ce va duce la micşorarea cheltuielilor de timp în lucrul cu baza de date, ceea ce, la rândul său, este un factor foarte important în viaţa contemporană.
Astfel de mijloace specializate de prezentare a informaţiei din baza de date sânt generatoarele de rapoarte. Însăşi ideea de realizare a generatoarelor de rapoarte a apărut demult şi este prezentă şi în sistemele mai vechi sub diferite forme, însă posibilităţile lor erau reduse. Cel mai des generatoarele de rapoarte sânt încorporate în sistemul de gestiune al bazei de date. O altă modalitate sânt generatoarele de rapoarte specializate, care de obicei sânt create strict pentru baza de date respectivă.
Odată cu apariţia mecanismelor de tipul ODBC (Open Database Conectivity) sau BDE (Borland Database Engine) a apărut posibilitatea de creare a generatoarelor de rapoarte universale, care pot crea rapoarte asupra diverselor baze cu condiţia că acestea sânt menţinute de sistemele sus numite. Ca exemplu de astfel de program poate servi MS Query, care lucrează cu orice bază de date, driver-ul căreia este prezent în ODBC.
În ltimii zece ani, tehnologia sistemelor informatice a avansat rapid şi a obţinut succese remarcabile. Calculatorul pătrunde în tot mai multe domenii de activitate iar pretenţiile utilizatorilor cresc într-un ritm compatibil cu cel al progresului tehnologic. Structurile clasice de date bazate pe text şi valori numerice fie se dovedesc insuficiente, fie complexitatea lor depăşeşte posibilităţile de prelucrare oferite de tehnologiile clasice.
Aplicaţiile asociate cu disciplinele tehnologice cum ar fi: proiectarea asistată la calculator, sisteme informatice geografice şi sisteme bazate pe cunoştinţe, presupun stocarea unor cantităţi mari de informaţii cu o structură complexă. Aceste aplicaţii necesită suport pentru tipurile de date care nu pot fi reprezentate în sistemele clasice. De exemplu, în bază de date care să susţină un puternic sistem de proiectare în domeniul ingineriei necesită stocarea unor cantităţi mari de date sub forma de diagrame şi descrieri ale proiectului tehnic. De asemenea, aplicaţiile de proiectare asistată de calculator pot solicita monitorizarea unor desene formate din grupuri de elemente complexe ce trebuie să fie combinate, separate, suprapuse şi modificate astfel încât să permită rularea unor programe variate de proiectare.
Dacă eforturile de extindere a tehnologiilor actuale în domeniul achiziţiei, stocării şi prelucrării noilor tipuri de informaţii ca elemente singulare sunt mai adesea finalizate cu succes, nu acelaşi lucru se poate spune despre administrarea corespunzătoare a unor colecţii complexe de astfel de date.
Bazele de date "clasice" bazate pe modelul relaţional (fie de tip SQL, fie de tip Xbase) oferă prea puţin suport pentru tipurile neconvenţionale de date.
În ultima decadă s-a constatat prioritatea conceptelor de obiect şi introducerea lor în tehnologia sistemelor informatice. Recent, conceptele de obiect au fost înglobate şi în tehnologia SGBD-urilor, rezultând producţia de sisteme de gestiune a bazelor de date orientate pe obiecte (SGBD-OO).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea Bazelor de Date Orientate pe Obiecte.DOC