Cuprins
- INTRODUCERE 7
- 1. INTERNET, WEB-SERVERE, JAVA - MIEZUL CIVILIZAŢIEI 8
- 1.1 REŢEA GLOBALĂ – WORLD WIDE WEB (WWW) 8
- 1.2 WEB-SERVERELE 9
- 1.3 EXEMPLE DE POLITICI ALE WEB-SERVERELOR 12
- 1.4 JAVA PENTRU CREAREA WEB-SERVERULUI 15
- 1.4.1 FIRE DE EXECUŢIE 17
- 1.4.2 SINCROMIZAREA FIRELOR DE EXECUŢIE 19
- 1.5 ADRESA UNIVERSALĂ A RESURSELOR URL 20
- 1.6 CÂTE CEVA DESPRE JAVA VIRTUAL MASHINE(JVM) 22
- 1.6.1 COMPONENTELE JVM 22
- 1.6.2 ARHITECTURA MAŞINII VIRTUALE 23
- 2. DESCRIEREA GENERALĂ A LIMBAJULUI DE POO JAVA ORIENTAT PE LUCRUL CU REŢEAUA 26
- 2.1 BAZELE LUCRULUI ÎN REŢEA 26
- 2.2 VIZIUNEA GENERALĂ A SOCKETURILOR 26
- 2.3 CLIENT – SERVER 27
- 2.4 SOCKETURILE REZERVATE 28
- 2.5 JAVA ŞI REŢEAUA 30
- 2.5.1 IP ADRESELE 31
- 2.6 CREAREA APLICAŢIILOR DE REŢEA ÎN JAVA 33
- 2.6.1 CLASSA INETADDRESS 33
- 2.6.2 FOLOSIREA URL 36
- 2.6.3 CLASSA URLCONNECTION 39
- 2.7 SOCKETURILE TCP/IP ALE SERVERELOR ÎN JAVA 39
- 3. DESCRIEREA WEB-SERVERULUI “SLAVIKWEBSERVER1.0” 41
- 3.1 CLASSA MIMEHIDER 42
- 3.2 CLASSA HTTPRESPONSE 43
- 3.3 CLASSA URLCASHEENTRY 44
- 3.4 INTERFAŢA LOGMESSAGE 45
- 3.5 CLASSA PRINCIPALĂ HTTPD 45
- 3.6 INTERFAŢA GRAFICĂ 52
- 4. PROTECŢIA MUNCII 54
- 4.1 ANALIZA CONDIŢIILOR DE MUNCĂ , TEHNICA SECURITĂŢII 56
- 4.2 NOŢIUNI DESPRE ELECTROTRAUMATISM 58
- 4.3 CALCULAREA PROTECŢIEI “LEGAREA LA NUL” 59
- 5.PROIECTAREA TEHNICO-ECONOMICĂ A PROIECTULUI 64
- 5.1 SITUAŢIA GENERALĂ 64
- 5.2 ETAPELE DE PROIECTARE 65
- 5.3 ETAPELE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE. 67
- 5.4 EVALUAREA ECONOMICĂ A PROIECTULUI 68
- 5.5 DETERMINAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A PROIECTULUI 73
- CONCLUZIE 74
- BIBLIOGRAFIE 75
- ANEXE 76
- ANEXA 1 CODUL SURSĂ A CLASSEI DE SUSŢINERE MIMEHIDER 76
- ANEXA 2 CODUL SURSĂ A CLASSEI DE SUSŢINERE HTTPRESPONSE 78
- ANEXA 3 CODUL SURSĂ A CLASSEI DE SUSŢINERE URLCASHEENTRY 79
- ANEXA 4 CODUL SURSĂ A INTERFEŢEI LOGMESSAGE 80
- ANEXA 5 CODUL SURSĂ A CLASSEI PRINCIPALE HTTPD 81
- ANEXA 6 ACCESAREA INFORMAŢIEI PRIN SISTEMUL CLIENT-SERVER ÎN JAVA 91
- ANEXA 7 SCHEMA DE PRELUCRARE A CERERII CLIENTULUI DE CĂTRE WEB-SERVER. 92
- ANEXA 8 DESCRIEREA SCHEMATICĂ A PROIECTULUI “SLAVIKWEBSERVER1.0” 93
- ANEXA 9 ACCESAREA INFORMAŢIEI CU AJUTORUL A “SLAVIKWEBSERVER1.0” 94
- ANEXA 10 SCHEMA RULĂRII INDEPENDENTE DE PLATFORMĂ ŞI SECURITĂŢII A PROIECTULUI “SLAVIKWEBSERVER1.0” 95
- ANEXA 11 SCHEMA BLOC GENERALĂ A PROGRAMULUI PROIECTULUI “SLAVIKWEBSERVER1.0” 96
Extras din proiect
INTRODUCERE
În prezent produsele soft se implementează foarte rapid, din cauza dezvoltării enorme a tehnologiilor informaţionale, acumulării cunoştinţelor şi bibliotecilor de date, creării reţelelor pentru comunicare şi schimb de informaţii.
Datorită progresului tehnico-ştiinţific tot mai mult se aplică sistema de stocare a informaţiei în interiorul Web-Serverelor. Acest lucru nu a fost trecut cu vederea nici de o companie contemporană ce intenţionează de a ieşi pe arena mondială. Numai în anul trecut campania de reclamă desfăşurată de cele mai mari corporaţii Soft ca Microsoft şi Sun Microsystems au dat naştere a câteva zeci de noi Web-Servere Informaţionale, numai vorbind de companiile comerciale electronice Samsung, Sharp şi Mitsubishi. Acest lucru s-a dovedit a fi foarte avantajos, economisind sume enorme de bani, în primul rând din cauza excluderii din piaţă a agenţiilor de reclamă, care necesită cheltuieli destul de mari.
Scopul acestui proiect este de a proiecta şi elabora un mijloc de stocare a informaţiei cât mai comod, simplu şi ce este cel mai principal independent de platformele soft existente. Şi anume, nu întâmlător în calitate de limbaj de scriere a acestui Web-Server a fost ales JAVA2. În prezent acesta este unicul limbaj de programare orientat pe obiecte , popular şi independent de platformă. Produsele Soft contemporane sunt destul de elegante, comode şi avantajoase, dar din păcate aproape toate sunt dependente de platforma utilizată.
Însă la elaborarea unor proiecte soft destul mari, puţini se gândesc la aceea, dar cum oare le va putea utiliza clientul care lucrează pe UNIX, Solaris sau Machintosh. Majoritatea programatorilor în prezent sau prins , voluntar sau involuntar, în aşa numitul sindrom Microsoft Windows. Scopul principal al acestui proiect este de a conlucra cu toţi clienţii existenţi care doresc să lucreze cu aşa un tip de programe care sunt înţelese de orice maşină, fie la lucru, acasă sau la prieten.
Datorită tehnologiei JAVA2 am încercat să creez aşa un tip de program. Şi fie ca volumul de informaţie care va fi disponibil pe acest Web-Server să fie utilizat şi înţeles de majoritatea utilizatorilor Web din reţeaua globală Internet. Desigur tipul de informaţie disponibilă pe acest Web-Server deja depinde de companiile ce-l vor utiliza în scopurile proprii.
1. INTERNET, WEB-SERVERE, JAVA - MIEZUL CIVILIZAŢIEI
1.1 Reţea globală – World Wide Web (WWW)
Internet – este reţeaua reţelelor, ce ne pune la dispoziţie infrastructura pentru intersecţia şi posibilitatea folosirii informaţiei. El ne pune la dispoziţie un rînd de servicii, aşa cum sunt poştra electronică,transmiterea fişierelor, conectarea in regimul terminalelor la distanţă, convorbiri interactive, grupuri de ştiri, şi WWW.
World Wide Web (se numeşte "WWW', "Web" sau "W3") – acesta este universul informaţiei, ce este disponibilă din Internet. WWW a apărut ca un proiect informaţional de reţea în CERN, laborator fizic european. WWW constă din programe, un set de protocoale şi înţelegeri, ce se folosesc la primirea accesului la informaţie şi căutarea acestea în Internet. Cu ajutorul folosirii tehnologiilor hipertextuale şi multimedia WWW permite oricarui utilizator uşor de a adăuga orice informaţie, de a o evalua şi de a o căuta.
Web-clienţii, cunoscuţi sub numele de web-brauzer, ne ofera interfaţa de utilizator pentru navigarea in lumea informaţiei cu ajutorul metodei de accesare şi click-are a mousului. Web-serverul oferă brauzerelor HTML şi alte posibilităţi pentru primirea informaţiei cu ajutorul protocolului HTTP. Brauzerele interpretează, formatează şi evaluează documentele utilizatorilor. Ca rezultat final fiind remrezentarea multimedia a Internetului.
Web-serverele pot fi atacate , sau folosite ca locul, de pe care vor fi atacate alte componente interne ale reţelei organizaţiei. Este necesar de a acorada securitatea unui şir de regiuni în Web-servere – a sistemului de operare, programele web-serverului, scripturile serverului şi a altor programe.
Brauzerele însă aduc şi ele la apariţia unor ”srărturi”, însă acestea sunt mai puţin serioase, decât acele, ce pot apărea din cauza Web-serverului.
1.2 Web-serverele
Multe organizaţii în prezent susţin sait-uri WWW externe, ce descriu compania lor sau serviciile ce le acordă. Din cauza securităţii aceste servere de obicei se pun după brandmauer-ul companie. Web-saiturile pot fi cum nişte realizări casnice , aşa şi nişte saituri bine construite pentru mişcarea producţiei. Organizaţiile pot cheltui un număr nu mic de bani şi timp pentru realizarea acestor web-saituri, ce acordă un volum mare de informaţie întrun mod destul de avantajos sau care crează un stil al companiei(în dependenţă cu ce se ocupă compania). Cu alte cuvinte, web-saitul organizaţiei este o formă de creare a imaginii şi repuitaţiei acestei companii.
Trebuie să fie puşi responsabilii pentru elaborarea, dirijarea şi administrarea web-saitului extern al companiei. În companiile mari aceasta poate poate intra în angajamentul a mai multor persoane. De exemplu, directorul comercial poate răspunde pentru găsirea şi realizarea posibilităţilor noi de mişcare a producţiei şi serviciilor, iar administratorul web-saitului – pentru realizarea pe el a strategiei generale, incluzând pregătirea coordonatorie conţinutului lui şi controlul bugetului lui. Şeful secţiei vânzări poate răspunde de punerea la evidenţă a totalurilor despre venituri, legate de conducera web-saitului. Iar maestrul Web va răspunde de aspactele tehnice a web-saitului, inclusiv elaborarea, susţinerea legăturii cu el, intranet, poşta electronică, şi siguranţa brandmauer-ului. Mai repede e că programatorii vor răspunde de lucrul web-saitului, inclusiv instalarea, elaborarea programelor pentru el, dirijarea lor şi documentarea. Pictorul-web se poate ocupa de crearea chipurilor grafice a web-saitului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea si Crearea unui Web Server.doc