Extras din proiect
Câte calculatoare conţine INTERNETUL- Se aproximează c-ar fi peste 40 de milioane, dar nimeni nu are curaj să avanseze o cifră exactă. Popularitatea Internetului se datorează în principal World Wide Web-ului şi poştei electronice.
Poştă electronică, ştiri, biblioteci, muzică şi multe altele. Pe net găseşti de toate.
Esteunul din motivele pentru care cei din branşă au ajuns să fie numiţi netocra şi după o evoluţie care a durat vreo 40 de ani. Câţi dintre noi mai pot trăi astă zi fără porţia zilnică de Internet?
Toate lucrurile releau şi o parte bună. De ce avem curajul să afirmăm aşa ceva- Pentru că dacă în 1957 URSS nu ar fi plasat pe orbita Pamântului primul satelit artificial
(Sputnik) astă zi nu am fi avut probabil Internet. Ca răspuns la această palmă primită, în cadrul Departamentului de Apărare al SUA (DoD) ia fiinţă Advanced Research Projects
Agency (ARPA). Americanii doreau să recupereze handicapul şi să devină lideri mondiali în domeniul ştiinţelor şi tehnologiilor cu aplicaţii militare. Cinci ani mai târziu (1962), Paul Baran de la Rand Corporation a fost însărcinat de către US Air Force să întocmească un studiu cu privire la posibilitatea menţinerii comenzilor şi controlului asupra rachetelor intercontinentale în cazul unui atac nuclear din partea URSS. Trebuia dezvoltată o reţea informatică descentralizată astfel încât orice oraş american ar fi fost atacat, armata să poată declanşa un contraatac nuclear.
Baran descrie mai multe variante prin care se putea ajunge la rezultatul scontat iar în final face o propunere concretă: comutarea pachetelor presupune descompunerea datelor în pachete (sau datagrame) care vor conţine informaţii cu privire la originea şi desinaţia lor. Aceste pachete vor circula prin reţea până când ajung la destinaţie.
Sfârşitul anului 1968, începutul lui 1969 marchează naşterea Internetului. În 1968,
National Physical Laboratory din Marea Britanie realizează şi testează prima reţea
construită după principiile lui Baran. La scurt timp, Advanced Research Projects Agency
din cadrul Pentagonului decide realizarea unei reţele mai mari.
Capitolul 1: Modele şi standarde
1.1 Definirea reţelelor
În termeni foarte simpli, o reţea reprezintă un sistem de oameni şi obiecte conectate între ele. Oriunde privim în jurul nostru putem observa un anumit tip de reţea (sistemul nervos, sistemul cardiovascular etc). Reţelele de comunicaţii sunt proiectate astfel încât două calculatoare, localizate oriunde în lume, să fie capabile să comunice între ele, indiferent de tipul acestora (PC, Mac, maincadru etc). Acest lucru este posibil prin intermediul unei limbi comune, numită protocol.
Protocolul este definit ca un set formal de reguli şi convenţii cu ajutorul cărora este guvernat schimbul de informaţii între echipamentele unei reţele.
Majoritatea reţelelor sunt clasificate în LAN (localizate de obicei într-o clădire, campus) sau WAN (acoperă o arie geografică mai mare). Ele sunt rezultatul dezvoltării aplicaţiilor pentru mediul afacerilor. Dar fiecare din aceste aplicaţii aveau o manieră proprie de operare, independentă de calculator. Eficienţa dispărea în acest caz. Organizaţiile aveau nevoie de o soluţie care să rezolve următoarele probleme:
- cum să fie evitată duplicarea echipamentelor-
- cum se poate comunica eficient-
- cum se poate gestiona o reţea-
1.2 LAN
Reţele de tip LAN (Local Area Network) reprezintă cea mai comună implementare a tehnologiei reţelelor pentru firmele de mărime mică-medie. O astfel de reţea se carcaterizează prin:
- operare într-o arie geografică limitată;
- permite accesul utilizatorilor la medii de transmisie cu lăţime de bandă
mare;
- oferă conectivitate continuă pentru serviciile locale;
- conectează fizic echipamente adiacente. Dacă privim acest tip de reţele prin prisma sistemelor de operare ce pot fi folosite vom putea clasifica aceste reţele în peer-to-peer şi reţele bazate pe servere.
La polul opus, reţelele bazate pe server(e) implică exsitenţa cel puţin a unui calculator care să joace rolul de server. În acest caz, informaţiile care trebuie partajate în cadrul firmei vor fi gestionate de server. Aceasta este soluţia adoptată de majoritatea firmelor şi ca urmare a posibilităţii gestionării centralizate a securităţii reţelei. Serverele dintr-o astfel de reţea pot îndeplini următoarele roluri:
- servere de fişiere şi imprimare. Aceste servere oferă un suport sigur pentru toate datele companiei şi gestionează tipărirea la imprimantele partajate în reţea.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Retele de Calculatoare.doc