Secretizarea datelor în sistemele de comunicații prin internet

1. Introducere

Astazi, Internetul este folosit pentru a deservio mare varietate de servicii care cer un grad ridicat de securitate, aplicatii cum ar fi e-commerce, e-banking, management financiar-bancar. Mai mult ca oricând, companiile realizeaza pe Web operatii folositoare afacerilor cum ar fi: folosirearesurselor în mod distribuit si concurent la distanta, cooperarea cu parteneri pentru realizarea de proiecte interactiv prin retea, vânzarea produselor prin Web, etc. Dezvoltarearetelelor necablate – wireless network– implica utilizatorii într-un mediu foarte dinamic si nomadic. Utilizatorii cer sa acceseze resursele «de acasa» în modtransparent si sigur din Internet Cafe- uri, aeroporturi, centre comerciale si alte companii.O solutie puternica la aceste cerinte,trebuie sa fie capabila sa satisfaca urmatoarele

cerinte de securitate:

1. Confidentialitatea – protejeaza continutultranzactiilor împotriva citirii neautorizate,

de catre alte persoane decât receptorii specificati de emitator.

2. Autentificarea – permite receptorului unui mesaj sa determine în mod sigur identitatea expeditorului.

3. Integritatea datelor – în retea furnizeaza receptorului unei tranzactii siguranta ca mesajul primit este identic cu mesajul emis de expeditor.

4. Prevenirea nerecunoasterii tranzactiei de catre expeditor (Non-Repudierea) –

garanteaza integritatea si originea tranzactiilor din punctul de vedere al expeditoruluisi nu a destinatarului. Se împiedica astfel ca expeditorul unei tranzactii electronice sa

nege trimiterea ei.

5. Aplicarea selective a unor servicii – de multe ori este necesara acoperirea unor

parti ale tranzactiilor, de exemplu cele continând numarul cartii de credit al unui client.Aceasta nu trebuie sa fie în clar vânzatorului, care poate abuza de utilizarea ei.

Criptografia are o istorie lunga si fascinanta. Cea mai copleta tratare a subiectului este Kahn’s The Codebreakers. Aceasta carte urmareste criptografia de la inceputuri si utilizarea limitata de Egipteni acum 4000 de ani pina in secolul XX unde a jucat un rol crucial in rezultatul celor doua razboaie

Terminata in 1963, cartea lui Kahn acopera aceste aspecte ale istoriei care au fos cele mai semificante momente de-a lungul timpului care au condus la dezvoltarea criptografiei.

Practicantii predominanti ai artei au fost cei asociati cu armata serviciile diplomatice si guvernele in general. Criptografia a fost utilizata in special ca o unealta pentru protectia secretelor nationale si strategiilor. Dezvoltarea calculatoarelor si sistemelor de comunicatii in anii 1960 au adus o cerere pentru sectorul privat pentru protectia informatiei in format digital si asigurarea de servicii de securitate. Incepind cu munca lui Feistel la IBM in anii 1970s si culminind in 1977 cu adoptarea de catre U.S. Federal Information Processing Standard

Pentru criptarea informatiei neclasificate, DES, Data Encryption Standard, este cel mai cunoscut standard pentru securizare din istorie. A ramas standardul pentru securizarea comertului electronic pentru multe institutii financiare din intreaga lume. Cel mai izbitor moment in dezvoltarea criptografiei a fost in 1976 cand Diffie si Hellman publica New Directions in Cryptography. Aceasta lucrare introduce conceptual revolutionar concept de criptografie cu chei publice si de asemenea asigura o noua si ingenioasa metoda pentru schimbul de chei, securitatea este bazata pe problem interactionarii logaritmilor discreti. Adevarat ca autorul nu are nici o realizare a codarii cu chei publice la acel moment, idea insa a fost clara si a generat un interes intens si activitate in comunitatea criptografica. In 1978 Rivest, Shamir, si Adleman descopere prima codare practica cu chei publice si schema de semnaturi. Schema RSA este bazata pe o alta problema matematica grea, interactiunea factorilor de intregi mari. Aceasta aplicatie a problemelor matemetice specifice criptografiei a revitalizat eforturile de a gasi mai multe metode eficiente factor. Ani 1980 au reprezentat o avansare majora in aceasta arie dar nicina care sa considere sistemul RSA nesigur. Alta clasa de scheme de chei publice puternice si practice a fost descoperita de ElGamal in 1985. Acestea sunt bazate de asemenea pe problemele cu logaritmi discreti. Una din cele mai semnificative contributii asigurata de criptografia cu chei publice este semnatura digitala. In 1991 primul standard international pentru semnatura digitala (ISO/IEC 9796) a fost adoptat. Este bazat pe schema de chei publice RSA. In 1994 guvernul U.S. adopta Digital Signature Standard, un mechanism bazat pe schema de chei publice ElGamal.

Cercetarile pentru noi sisteme cu chei publice, au imbuntatit mecanismele criptografice existente si au realizat dezvoltarea securitatii cu pasi rapizi. Diferite standarde si infrastructuri implicand criptografia au fost inlocuite. Produsele de securitate au fost dezvoltate adresanduse nevoii de securitate a unei societati intensiv informatice.

1.2. Securitate informatiei si criptografia

Pentru a introduce criptografia este necesara o intelegere generala a problemelor referitoare la securitatea informatiei

Insasi securitatea informatiei se manifesta in multe moduri in functie de situatie si cerinte. Cu privire la cine este implicat intr-un grad mai mare sau mai mic, toate partile participante la o tranzactie trebuie sa aiba incredere ca obiectivele associate cu informatia au fost indeplinite.