Semnatura Electronica

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 123 în total
Cuvinte : 37179
Mărime: 355.26KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitru Mazilu
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE

Cuprins

LISTA DE ABREVIERI: 4

INTRODUCERE 5

CAPITOLUL 1 PARTICULARITĂŢI ALE INTEGRĂRII EUROPENE 8

1.1. Uniunea Europeană - scurt istoric 12

1.2. Raportul general asupra activităţilor Uniunii Europene 12

1.3. Obiective principale ale Uniunii Europene 21

1.4. Procesul de extindere a UE 22

1.5. Tratatele Uniunii Europene 24

1.5.1. Tratatul de la Maastricht 26

1.5.2. Tratatul privind Constituţia Europeană 26

1.5.3. Tratatul de la Paris (CECA/CECO) 27

1.5.4. Tratatele de la Roma - CEE CEEA/Euratom 28

1.5.5. Actul Unic European - AUE 29

1.5.6. Tratatul de la Amsterdam 29

1.5.7. Tratatul de la Nisa 32

1.6. Delimitări conceptuale privind instituţiile jurisdicţionale comunitare 32

1.7. Comunităţile, Europa Centrală şi de Est 37

CAPITOLUL 2 PARTICULARITĂŢILE NEGOCIERILOR DE ADERARE LA COMUNITĂŢILE EUROPENE A ŢĂRILOR DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST 34

2.1. Consideraţii introductive 47

2.2. Relaţiile de asociere a ţărilor in curs de aderare cu Uniunea Europeană 50

2.2.1. CIPRU 50

2.2.2. MALTA 52

2.2.3. POLONIA 54

2.2.4. UNGARIA 57

2.2.5. ESTONIA 59

2.2.6. LETONIA 61

2.2.7. LITUANIA 62

2.2.8. REPUBLICA CEHĂ 63

2.2.9. SLOVACIA 66

2.2.10. SLOVENIA 69

2.2.11. BULGARIA 71

CAPITOLUL 3. PARTICULARITĂŢILE NEGOCIERILOR DE ADERARE ALE ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. 75

3.1 ÎNCEPUTURILE NEGOCIERILOR DE ADERARE 75

3.2 PROGRAMUL NAŢIONAL DE ADERARE A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ 77

3.3 CAPITOLELE DE NEGOCIERE ALE ROMÂNIEI CU UNIUNEA EUROPEANĂ 84

3.3.1 Cap.1 - Libera circulaţie a mărfurilor 86

3.3.2 Cap. 5 - Dreptul societăţilor comerciale 87

3.3.3 Cap. 6 - Politica în domeniul concurenţei 90

3.3.4 Cap. 7 - Agricultura 91

3.3.5 Cap. 9 - Politica în domeniul transporturilor 92

3.3.6 Cap. 12 – Statistica 94

3.3.7 Cap. 13 - Politica socială şi ocuparea forţei de muncă 95

3.3.8 Cap. 16 - Intreprinderile mici şi mijlocii 96

3.3.9 Cap.18 - Educaţie, formare profesională şi tineret 97

3.3.10 Cap. 19 - Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei 99

3.3.11 Cap. 20 - Cultura şi politica în domeniul audiovizualului 100

3.3.12 Cap. 21 - Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale 101

3.3.13 Cap. 22 - Protecţia mediului înconjurător 102

3.3.14 Cap. 23 - Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii 104

3.3.15 Cap. 25 - Uniunea vamală 105

3.3.16 Cap. 28 - Controlul financiar 107

3.3.17 Reforma finanţelor publice 107

Concluzii. 112

Anexa 1.120

Anexa 2. 121

Anexa 3. 122

Anexa 4. 123

Extras din document

INTRODUCERE

Integrarea este o strategie cu o dimensiune constructivă, iar această componentă constructivă este una cât se poate de bine profilată. O Europă definitiv integrată - sau măcar progresiv integrată, în cadrul unui proces lipsit de sincope majore - înseamnă, între altele, un spaţiu mai mare în interiorul căruia funcţionează acelaşi set de valori şi practici politice (altfel spus, un spaţiu politic mai mare şi care creşte continuu, care este, în plus, şi tot mai uniform şi mai eficient din perspectivă strict politică). Iar un plus de suprafaţă şi un plus de coerenţă/uniformitate/ compatibilitate în plan politic înseamnă, în modul cel mai evident, că integrarea europeană este un proces de construcţie asemănător, în linii mari, aceluia prin care mărim şi consolidăm o casă, întărindu-i mai întâi stâlpii de rezistenţă şi grinzile, iar apoi adăugându-i alte etaje, alte dotări şi, deci, mărindu-i în final spaţiul util.

Integrarea europeană presupune, chiar şi în etapa actuală, când procesul e departe de a fi încheiat, substrategii concepute şi apoi implementate care practic asamblează, într-un tot vădit mai mare, economiile naţionale ale statelor membre. Din perspectivă economică, integrarea continentală nu este o simplă însumare a economiilor naţionale, ca şi cum am lipi cap la cap nişte realităţi care pot exista de minune şi de unele singure. Integrarea europeană este mai mult decât o simplă operaţie de însumare a economiilor naţionale. Ea generează o piaţă unică europeană, care este un bun booster pentru oricare din agenţii economici capabili să se racordeze din mers la enorma fereastră de oportunitate constituită de apariţia unei pieţe unice care se va întinde, în curând, de la Atlantic la Marea Neagră şi va avea o populaţie de peste 300 de milioane de oameni.

În plus, integrarea europeană presupune nu numai însumarea pieţelor naţionale, ci şi posibilitatea de a folosi la maximum complementaritatea economiilor diferitelor regiuni şi naţiuni. Ca să folosim şi un exemplu concret, atunci când procesul de integrare europeană va fi încheiat măcar în linii mari, produsele, capitalul şi forţa de muncă se vor putea mişca liber pe un spaţiu geografic uriaş, ale cărui resurse demografice şi productive ar putea să-1 facă mai important, măcar din perspectivă geoeconomică, decât sunt acum Statele Unite ale Americii.

Integrarea generează, pe măsură ce progresează, noi şi noi oportunităţi economice. Altfel spus, ea nu numai consumă resurse economice, ci şi produce oportunităţi, deci a ea însăşi un important booster pentru creşterea economică.

Integrarea europeană înseamnă însă, în chip foarte limpede, şi obligaţia UE, ca şi a fiecărei ţări membre sau candidate, de a-şi asuma şi strategii destructive. Este vorba în primul rând despre faptul că extinderea în spaţiu/ lărgirea UE, ca şi adâncirea integrării în diferitele ei forme înseamnă, aproape automat, un rezultat destructiv în raport cu unele din trăsăturile şi atribuţiile actorului politic tradiţional cunoscut sub numele de stat naţional tradiţional. E limpede că integrarea economică, politică, militară înseamnă o tot mai serioasă şi profundă renunţare la o parte din atributele statului naţional suveran.

Spaţiile economice mari, integrate, pot fi capabile de realizări economice greu de atins de actori politici de tip tradiţionali, de tipul statului naţional european de dimensiuni relativ reduse (şi, drept urmare, cu o piaţă internă fragilă datorită chiar dimensiunilor mici). Ca urmare, una dintre funcţiile destructive, dar şi utile/ pozitive ale UE şi ale procesului de integrare europeană va fi aceea de a eroda, cât mai rapid şi cât mai complet posibil, concepţiile politice tradiţionale, care consideră suveranitatea naţională şi atributele ei ca fiind valori supreme.

Mai există încă o dimensiune clar destructivă a procesului integrării europene. UE trebuie şi poate să acţioneze ca „agent dizolvant" în raport cu unele sau altele dintre acţiunile principalilor săi competitori, în special din afara continentului. Din această perspectivă, care va deveni tot mai relevantă pe măsură ce integrarea continentală se extinde şi se adânceşte, UE are deja o prestaţie interesantă.

Lucrarea de fata este structurata pe cinci capitole, astfel:

Primul capitol care poarta titlul “Particularităţi ale Integrării Europeane” trece în revistă istoricul cât şi principalele obiective ale Uniunii Europene. Tot aici, se fac aprecieri asupra “Raportului general asupra activităţilor Uniunii Europene” şi “Procesului de extindere a UE”. În continuare sunt analizate Tratatele Uniunii Europene, ulterior sunt detailate „Delimitările conceptuale privind instituţiile jurisdicţionale comunitare”. La sfârşitul acestui capitol introductiv, am considerat necesar a aduce în discuţie şi unele elemente despre Comunităţile, Europa Centrală şi de Est.

În capitolul doi, intitulat „Particularităţile negocierilor de aderare la Comunităţile Europene a ţărilor din Europa Centrală şi de Est”, este important în structura lucrării, întrucât, prezintă, în detaliu „Relaţiile de asociere a ţărilor în curs de aderare cu Uniunea Europeană”.

În al treilea capitol denumit „Particularităţile Negocierilor de Aderare ale României la Uniunea Europeană”, este structurat pe trei subpuncte principale, primul dintre ele referindu-se la începuturile negocierilor de aderare ale României la Uniunea Europeană, în următorul subpunct sunt abordate aspecte privind Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană. Al treilea şi ultimul subpunct trece în revistă şi face o scurtă analiză a Capitolelor de negociere ale României cu Uniunea Europeană

Capitolul patru intitulat „Concluzii” prezintă Raportul de Monitorizare privind rezultatele evaluării făcute de către Comisia Europeană cu privire la pregătirile României pentru aderare. Raportul vizează atât reformele politice şi economice făcute de România pentru a îndeplini condiţiile Uniunii cât şi aplicarea legislaţiei actuale a Uniunii Europene care trebuie sa fie respectată de absolut fiecare Stat Membru, şi anume aşa numitul acquis comunitar. Raportul evaluează situaţia până la finalul lui septembrie 2005.

Preview document

Semnatura Electronica - Pagina 1
Semnatura Electronica - Pagina 2
Semnatura Electronica - Pagina 3
Semnatura Electronica - Pagina 4
Semnatura Electronica - Pagina 5
Semnatura Electronica - Pagina 6
Semnatura Electronica - Pagina 7
Semnatura Electronica - Pagina 8
Semnatura Electronica - Pagina 9
Semnatura Electronica - Pagina 10
Semnatura Electronica - Pagina 11
Semnatura Electronica - Pagina 12
Semnatura Electronica - Pagina 13
Semnatura Electronica - Pagina 14
Semnatura Electronica - Pagina 15
Semnatura Electronica - Pagina 16
Semnatura Electronica - Pagina 17
Semnatura Electronica - Pagina 18
Semnatura Electronica - Pagina 19
Semnatura Electronica - Pagina 20
Semnatura Electronica - Pagina 21
Semnatura Electronica - Pagina 22
Semnatura Electronica - Pagina 23
Semnatura Electronica - Pagina 24
Semnatura Electronica - Pagina 25
Semnatura Electronica - Pagina 26
Semnatura Electronica - Pagina 27
Semnatura Electronica - Pagina 28
Semnatura Electronica - Pagina 29
Semnatura Electronica - Pagina 30
Semnatura Electronica - Pagina 31
Semnatura Electronica - Pagina 32
Semnatura Electronica - Pagina 33
Semnatura Electronica - Pagina 34
Semnatura Electronica - Pagina 35
Semnatura Electronica - Pagina 36
Semnatura Electronica - Pagina 37
Semnatura Electronica - Pagina 38
Semnatura Electronica - Pagina 39
Semnatura Electronica - Pagina 40
Semnatura Electronica - Pagina 41
Semnatura Electronica - Pagina 42
Semnatura Electronica - Pagina 43
Semnatura Electronica - Pagina 44
Semnatura Electronica - Pagina 45
Semnatura Electronica - Pagina 46
Semnatura Electronica - Pagina 47
Semnatura Electronica - Pagina 48
Semnatura Electronica - Pagina 49
Semnatura Electronica - Pagina 50
Semnatura Electronica - Pagina 51
Semnatura Electronica - Pagina 52
Semnatura Electronica - Pagina 53
Semnatura Electronica - Pagina 54
Semnatura Electronica - Pagina 55
Semnatura Electronica - Pagina 56
Semnatura Electronica - Pagina 57
Semnatura Electronica - Pagina 58
Semnatura Electronica - Pagina 59
Semnatura Electronica - Pagina 60
Semnatura Electronica - Pagina 61
Semnatura Electronica - Pagina 62
Semnatura Electronica - Pagina 63
Semnatura Electronica - Pagina 64
Semnatura Electronica - Pagina 65
Semnatura Electronica - Pagina 66
Semnatura Electronica - Pagina 67
Semnatura Electronica - Pagina 68
Semnatura Electronica - Pagina 69
Semnatura Electronica - Pagina 70
Semnatura Electronica - Pagina 71
Semnatura Electronica - Pagina 72
Semnatura Electronica - Pagina 73
Semnatura Electronica - Pagina 74
Semnatura Electronica - Pagina 75
Semnatura Electronica - Pagina 76
Semnatura Electronica - Pagina 77
Semnatura Electronica - Pagina 78
Semnatura Electronica - Pagina 79
Semnatura Electronica - Pagina 80
Semnatura Electronica - Pagina 81
Semnatura Electronica - Pagina 82
Semnatura Electronica - Pagina 83
Semnatura Electronica - Pagina 84
Semnatura Electronica - Pagina 85
Semnatura Electronica - Pagina 86
Semnatura Electronica - Pagina 87
Semnatura Electronica - Pagina 88
Semnatura Electronica - Pagina 89
Semnatura Electronica - Pagina 90
Semnatura Electronica - Pagina 91
Semnatura Electronica - Pagina 92
Semnatura Electronica - Pagina 93
Semnatura Electronica - Pagina 94
Semnatura Electronica - Pagina 95
Semnatura Electronica - Pagina 96
Semnatura Electronica - Pagina 97
Semnatura Electronica - Pagina 98
Semnatura Electronica - Pagina 99
Semnatura Electronica - Pagina 100
Semnatura Electronica - Pagina 101
Semnatura Electronica - Pagina 102
Semnatura Electronica - Pagina 103
Semnatura Electronica - Pagina 104
Semnatura Electronica - Pagina 105
Semnatura Electronica - Pagina 106
Semnatura Electronica - Pagina 107
Semnatura Electronica - Pagina 108
Semnatura Electronica - Pagina 109
Semnatura Electronica - Pagina 110
Semnatura Electronica - Pagina 111
Semnatura Electronica - Pagina 112
Semnatura Electronica - Pagina 113
Semnatura Electronica - Pagina 114
Semnatura Electronica - Pagina 115
Semnatura Electronica - Pagina 116
Semnatura Electronica - Pagina 117
Semnatura Electronica - Pagina 118
Semnatura Electronica - Pagina 119
Semnatura Electronica - Pagina 120
Semnatura Electronica - Pagina 121
Semnatura Electronica - Pagina 122
Semnatura Electronica - Pagina 123
Semnatura Electronica - Pagina 124
Semnatura Electronica - Pagina 125

Conținut arhivă zip

  • ANEXA_1.doc
  • BIBLIOGRAFIE_modificata.doc
  • CAPITOLUL_1___INTRODUCERE_modificat_iar.doc
  • capitolul_2.doc
  • CAPITOLUL_3.doc
  • CAPITOLUL_4_concluzii_modif.doc
  • Cuprins.doc
  • prima_pagina[1].doc

Alții au mai descărcat și

Criptografie cu Chei Publice

Crearea sistemului criptografic cu chei publice este o adevarata revolutie în istoria criptografiei. De la începuturi pâna în timpurile moderne...

Scheme de Semnături Digitale

1. Introducere Spre deosebire de sistemele de criptare bazate pe chei secrete, care presupun o singură cheie cunoscută de emiţător şi receptor,...

Aplicatii Software pentru Semnatura Digitala

1. Introducere Ce este semnatura digitala? Iata o sintagma care este cunoscuta probabil celor mai multi dintre voi: Factura a fost stampilata?...

Arhitectura Calculatoarelor - Intel vs AMD

Rezultatele din testul 3DS Max 7 SPECapc Test Testul alaturat consta in crearea modelelor 3D, modificarea si randarea scripturilor. Conform...

Sistem de Prognosticare a Unei Avarii

Acest sistem calculeaza gradul de avariere a unei cladiri în cazul unui cutremur, precum si posibila necesitate a reconstructiei cladirii (partiala...

Te-ar putea interesa și

Comerțul Electronic între Provocări și Responsabilități

Vorbind despre comertul electronic ca despre o noua economie, ne referim la o lume în care oamenii lucreaza cu creierul în defavoarea mâinilor. O...

Comertul Electronic in Romania din Perspectiva Integrarii In UE

CAPITOLUL 1. COMERTUL ELECTRONIC. CONCEPTE SI DEFINITII 1.1. Definirea activitatii de comert „Comertul reprezinta schimbul de produse prin...

Comerțul Electronic în Tranzacțiile Internaționale

Introducere Începând cu 1960 până în prezent ce am fi putut crede despre o întreprindere care nu dispunea de telefon? Acelaşi lucru vom crede...

Analiza Juridica a Constructiei Site-urilor de Internet - Politici si Practici de Utilizare

1.Introducere Omenirea a progresat în ultimii 50 de ani mai mult decât în orice alta perioada a istoriei sale. Informatia si informatica...

Rolul Criptografiei în Securitatea Comunicațiilor

CAPITOLUL I ROLUL CRIPTOGRAFIEI ÎN SECURITATEA COMUNICATIILOR 1. EVOLUTIA ISTORICA A CRIPTOGRAFIEI Criptografia este stiinta scrierilor...

Studiu privind Comertul Exterior al Romaniei Inainte si Dupa 1989

CAPITOLUL I. COMERŢUL EXTERIOR ŞI ROLUL LUI ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ Tranzacţiile de comerţ exterior reprezintă o componentă a sferei afacerilor sau...

Încheierea Contractelor

1.Consideratii generale ,,Întrebuintarea conventiunilor este o urmare naturală a ordinei societătii civile, şi a legăturilor pe care Dumnezeu le-a...

Comerțul Electronic

1.1. Dezvoltarea tehnologiei: Ultimii ani au stat marturie unei adevarate explozii a atentiei acordate în plan international rolului crescând al...

Ai nevoie de altceva?