Stadiul Serviciilor Electronice in Romania si Uniunea Europeana

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Stadiul Serviciilor Electronice in Romania si Uniunea Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Radu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

Capitolul 1: Introducere
1.1 Importanta si actualitatea temei
Capitolul 2 : Serviciile electronice in UE si Romania, prezent si perspectiva
2.1 Nivelul cunoasterii in domeniu
2.2 Evolutia serviciilor electronice in UE
2.2.1. Evoluţia societăţii informaţionale în anul 2006
2.2.2. Implementarea i2010 în 2006 şi acţiuni pentru 2007/2008
2.2.3. Actiunile Uniunii Europene pentru 2008-2009
2.3 Starea actuala a serviciilor informatizate in Romania
2.4 Abordări privind evaluarea calităţii serviciilor publice on-line:
2.4.1. Analiza disponibilităţii serviciilor publice on-line (studiul CapGemini)
2.4.2. Evaluarea satisfacţiei utilizatorilor cu serviciile publice (studiul Top of the Web)
2.4.3. Criterii de calitate ale serviciilor publice on-line (proiectul MF Finlanda)
2.5 Cai de actiune in vederea modernizarii serviciilor publice din Romania folosind tehnologii ICT
2.6 Recomandari si propuneri de utilizare a noilor concepte pentru imbunatatirea situatiei prezente
Capitolul 3 : Concluzii

Extras din document

Capitolul 1 : INTRODUCERE

1.1. Importanta si actualitatea temei

Orientarea pe calitatea serviciilor publice online este o parte a reformei administratiei publice, evaluarea acestora fiind necesara pentru stabilirea gradului in care acestea raspund obiectivelor pentru care au fost create. Numai in acest fel se pot stabili punctele slabe si cele forte ale acestor sevicii in vederea imbunatatirii sistemului de furnizare al acestora.

In acest scop sunt evaluate atat nivelul de satisfactie al clientului cu serviciile publice online cat si nivelul calitatii serviciului oferit. In plus, o evaluare corespunzatoare poate conduce la adoptarea unei strategii adecvate in ceea ce priveste dezvoltarea acestui tip de servicii.

Comparatia dintre serviciile publice online din Romania si cele din Uniunea Europeana evidentiaza si mai bine stadiul in care ne aflam din acest punct de vedere si ce masuri trebuie adoptate in vederea sporirii eficientei sistemului de furnizare. In urma acestei analize, transferul de know-how dinspre tarile care beneficiaza de un sistem complex, aflat intr-un stadiu avansat de dezvoltare catre tara noastra, poate duce la imbunatatirea sistemului propriu.

Importanta temei este una deosebita daca avem in vedere numeroasele beneficii pe care un sistem dezvoltat de servicii publice online le poate oferi:

In primul rand, primii care pot obtine beneficii sunt cetatenii prin evitarea birocratiei, confortul si accesul non-stop la serviciile de care au nevoie.

In al doilea rand, institutia care adopta un astfel de sistem obtine o serie de avantaje considerabile: scaderea costurilor de furnizare a serviciului, cresterea eficientei muncii prin timpul mai scurt de procesare si reducerea aglomeratiei la ghiseu.

Luand in considerare numeroasele beneficii pe care serviciile electronice le pot oferi, devine din ce in ce mai clar ca trebuie acordata o importanta deosebita si evaluarii acestota pentru sporirea performantelor.

Tema este si una de mare actualitate daca avem in vedere importanta si facilitatile oferite de internet. Internetul a schimbat semnificativ modul în care oamenii pot avea acces la serviciile publice. Serviciile electronice furnizate de administraţia publică sunt considerate de Comisia Europeană un element important al strategiei de dezvoltare pe termen scurt şi mediu al Uniunii, care pune accentul pe economia cunoaşterii. Potenţialul serviciilor de e-government, dar şi succesele obţinute de astfel de servicii sunt deja vizibile în rândul ţărilor europene. Facturarea electronică în Danemarca scuteşte plătitorii de taxe de 150 de milioane de euro pe an, iar companiile de 50 de milioane de euro pe an. Dacă acest serviciu ar fi introdus în toate ţările UE, economiile anuale ar putea depăşi 50 de miliarde de euro.

Într-un sondaj realizat de către Oxford Internet Institute pentru Comisia Europeană în 2006 cele mai importante bariere în calea implementării şi furnizării serviciilor electronice de către administraţia publică sunt percepute a fi: slaba coordonare între administraţia centrală, regională şi locală (83% din răspunsuri); rezistenţa la schimbare din partea oficialităţilor (80%); lipsa interoperabilităţii între sistemele informatice (79%); gradul scăzut de utilizare la nivelul anumitor grupuri (70%), lipsa de sprijin politic pentru e-government (69%); lipsa unor standarde europene pentru identitatea electronica (68%).

Societatea informaţională este din ce în ce mai prezentă în toate activităţile sectorului public, ceea ce presupune implicatii majore ale administratiilor in dezvoltarea serviciilor electronice.

Datorita faptului ca Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, administratia romaneasca trebuie să aibă aceleaşi standarde cu cele europene şi să ofere servicii calitativ asemanatoare.

In majoritatea tarilor dezvoltate din UE ,serviciile electronice cunosc un ritm de dezvoltare foarte accelerat , cu implicatii majore in toate sectoarele de activitate. In Romania situatia este exact invers , aceste servicii sunt slab utilizate, aproape inexistente, ceea ce probabil ar explica o oarecare ramanere in urma din toate punctele de vedere (economice, sociale, culturale).

Prin abordarea acestei teme ,dorim sa facem o paralela intre serviciile electronice din UE raportate la cele din Romania, considerand ca pe viitor acestea vor deveni un subiect deosebit de important. Astfel vom avea in vedre urmatoarele aspecte: aparitiei serviciilor electronice, a cauzelor care au generat aparitia acestora, nivelul actual si viitor de dezvoltare, care sunt implicatiile pe care acestea le au asupra sistemului.

Capitolul 2 : Serviciile electronice in UE si Romania, prezent si perspectiva

2.1 Nivelul cunoaşterii în domeniul abordat

Serviciile publice electronice reprezintă o parte din e-government, care oferă un potenţial specific pentru dezvoltarea unor modalităţi mai eficiente, centrate pe utilizator, de furnizare a serviciilor publice. Serviciile publice electronice au fost lansate sau implementate de majoritatea ţărilor şi iniţiativele sunt într-o continuă dezvoltare. Pentru îmbunătăţirea serviciilor s-au identificat două abordări: integrarea proceselor şi furnizarea serviciilor. Conceptul de integrare a proceselor se referă la gradul în care serviciul este reproiectat de către autoritatea responsabilă în procesul de transformare dintr-un serviciu off-line într-un serviciu electronic. Conceptul are în vedere procesele de management din cadrul instituţiei publice (partea „back-office” – „în spatele ghişeului”, partea accesibilă numai personalului propriu).

Conceptul de furnizare a serviciului se referă la canalul şi la strategiile de distribuţie în furnizarea serviciilor. Conceptul are în vedere interfaţa şi interacţiunea cu utilizatorul prin care se furnizează serviciul (partea „front-office” – „la ghişeu”, partea vizibilă pentru utilizatorul unui site web al instituţiei publice).

Considerarea acestor abordări în ansamblu conduce la o indicare a nivelului de maturitate a serviciului, a potenţialului de îmbunătăţire a serviciului precum şi a beneficiilor posibile pentru partea de cerere.

Evoluţia e-government a permis inventarierea principalelor servicii care se oferă cetăţenilor şi mediului de afaceri. La nivelul Uniunii Europene au fost definite 20 servicii publice de bază. Dintre acestea, 12 servicii sunt adresate cetăţenilor (Government to Citizen, G2C) şi 8 mediului de afaceri (Government to Business, G2B).

Fisiere in arhiva (1):

  • Stadiul Serviciilor Electronice in Romania si Uniunea Europeana.doc