Steganografie criptografică pentru fișiere mp3

1. STEGANOGRAFIA

1.1 INTRODUCERE

Steganografia este arta ascunderii de informatie secreta în informatie obisnuita non-secreta. Un atacator se uita la informatia non secreta dar nu poate vedea informatia secreta. Steganografia lasa datele originale neschimbate, iar mesajul secret este ascuns folosind o anumita tehnica de inserare. Pentru un observator datele purtatoare apar normale. Aplicând inversa tehnicii de inserare mesajul secret este dezvaluit.

Steganografia presupune ca adversarul intercepteaza mesajul dar nu poate percepe nici o informatie în spatele acestui mesaj. Informatia este ascunsa si poate sa nu aiba nici o metoda de securitate aditionala în afara inserarii mesajului secret.

Steganografia a fost folosita din cele mai vechi timpuri, în special înaintea aparitiei sistemelor criptografice.

Exemple ale steganografiei includ:

Mesaje secrete în tablete de ceara: în vechea Grecie, oamenii scriau mesaje pe lemn, dupa care îl acopereau cu ceara astfel încât arata ca o tableta originala, nefolosita.

Mesaje secrete ascunse pe corpul mesagerului: tot în Grecia Antica. Herodot spune despre un mesaj tatuat pe capul ras al unui sclav, ascuns de parul crescut între timp si expus vederii prin raderea acestuia. Acest mesaj, daca povestea este adevarata, era un mesaj de avertisment Greciei despre planurile Persiei de invazie.

1.2 CATEGORII ALE STEGANOGRAFIEI

1.2.1 Tehnica substitutiei (substituition system tehniques)

Aceasta tehnica înlocuieste bitii redundanti sau nefolositori dintr-un fisier cu bitii din mesajul secret. Câteva metode dezvoltate folosesc metoda bitului cel mai nesemnificativ (LBS  Least Significant Bit) pentru ascunderea mesajului secret.

LSB lucreaza în felul urmator: într-un fisier digital (imagine, audio sau video), exista mult spatiu risipit, redundant; acest spatiu este acela de care programul, ce foloseste tehnica steganografiei,[7] va abuza în mod direct si îl va folosi pentru a ascunde un mesaj, la nivel de bit, în fisierul sursa.

Ex. Urmatorul sir de biti reprezinta o parte a fisierului original (o imagine) :

10000100 10000110 100001001 10001101

01111001 01100101 01001010 00100110

Fiecare byte este compus din 8biti; acestia au ca rol definirea unei culori în fisierul imagine, o nuanta de rosu, sau albastru .. etc. Acestia au un procent în formarea culorii în ordinea importantei lor începând de la stânga la dreapta.

De exemplu, schimbând primul bit din primul sir de biti din 1 în 0 va modifica drastic culoarea reprezentata original, opus ca importanta în a schimba ultimul bit din 0 în 1. Ultimul bit este cel considerat cel mai nesemnificativ, deoarece schimbând valoarea acestuia va avea un efect minor asupra informatiei pe care o reprezinta întreg sirul de biti.

Modul de lucru cu metoda substitutiei.

Folosind sirul de bytes

10000100 10000110 10001001 10001101

01111001 01100101 01001010 00100110

se va introduce mesajul secret care este un numar ales aleatoriu, numarul 213.

213 reprezentat în binar este 11010101.

Folosind metoda LSB, numarul 213 va fi incorporat în fisierul sursa.

Se va lucra cu fiecare byte pe rând.

10000100: 0 este înlocuit cu 1, primul bit din mesajul secret

10000110: 0 este înlocuit cu 1, al doilea bit din mesajul secret

10001001: 1 este înlocuit cu 0, al treilea bit din mesajul secret

10001101: 1 este lasat neschimbat deoarece corespunde cu urmatorul bit din mesajul secret

01111001: 1 este înlocuit cu 0, al cincilea bit din mesajul secret

01100101: 1 este lasat neschimbat deoarece corespunde cu urmatorul bit din mesajul secret

01001010: 0 este lasat neschimbat deoarece corespunde cu urmatorul bit din mesajul secret

00100110: 0 este înlocuit cu 1, al optulea bit din mesajul secret