Tehnologii Multimedia Utilizate în Predarea Diciplinelor Tehnice

1. Introducere

Utilizarea tehnologiilor moderne (ICT) reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educaţiei informale în educaţia formală. Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior.

Caracteristicile mediului în care trăim pot fi exprimate prin termenii: complexitate, diversitate, dinamism, ceea ce impune viitorului absolvent să corespundă exigenţelor societăţii, care reclamă flexibilitate, creativitate, puterea de a gestiona eficient raporturile dintre continuitate şi schimbare. „Societatea viitorului este societatea informaţională (Information Society), care va apărea datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informaţia şi comunicarea”.

Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu sa îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Impactul tehnologiilor informaţionale în procesul de învăţământ în şcoli şi licee este masiv şi în creştere rapidă. Implementarea de noi modalităţi de predare prin utilizarea resurselor oferite de tehnicile multimedia şi reţelele de calculatoare aduce în discuţie numeroase aspecte. În unele situaţii, se constată o inerţie din partea unor cadre didactice, inerţie care uneori este dominantă. Punctul de vedere al filozofiei elitiste privind metodele clasice de predare în învăţământul preuniversitar este depăşit deoarece nu se poate face abstracţie de evoluţia societăţii spre informatizare, de schimbarea de atitudine şi mentalitate a tinerilor elevi. În acest context, evoluţia spre un învăţământ flexibil şi adaptat specificului meseriei devine o ţintă precisă şi de atins cât mai repede.

Aplicarea tehnologiilor informaţionale în sistemul de învăţământ este impusă de exigenţele societăţii actuale. Necesitatea utilizării calculatorului în instituţiile de învăţământ a fost deja acceptată, astfel încât sunt cunoscute noţiunile: cultură informaţională, educaţie electronică (eeducation sau e-learning), sistem inteligent de învăţare (Intelligent Tutoring System), mediu inteligent de învăţare (Intelligent Learning Evironment), clase electronice (Electronic Classes), învăţământ la distanţă, în timp real (IDD), clase virtuale, etc., noţiuni rezultate din utilizarea cotidiană a calculatorului în mod profesional, la serviciu, acasă sau în orice alt context în procesul de autoinstruire. „Cultura informaţională este capacitatea omului de a percepe şi a însuşi tabloul informaţional al lumii ca un sistem de caractere, semne şi legături informaţionale directe şi inverse şi abilitatea de a se orienta în societatea informaţională, adaptându-se la ea”.

Posibilităţile colosale oferite de Internet, mai ales din punct de vedere al căutării şi schimbul de informaţii, oferă căile de rezolvare a multor probleme pedagogice.

În această ordine de idei formarea noii generaţii trebuie să vizeze adaptarea la un astfel de mediu şi presupune o capacitate bine consolidată de operare eficientă cu diverse coduri şi informaţii vizuale, auditive, conceptuale, etc.

Introducerea în şcoală a Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ.

Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :

1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare

2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.

Deşi avantajele utilizării TIC în educaţie sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat într-un “robot” care să ştie doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când este posibil experimentele reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, răbdarea, atenţia, abilităţile practice.

Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la: (a) orientarea spre student, prin personalizarea parcursului de formare - compunerea diferita a obiectelor educationale în functie de cerintele fiecarui beneficiar -, prin individualizarea formarii - structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi mai dificile în urma identificarii automate a lacunelor -, autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii asincrone (b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor electronice si materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor în discutiile studentilor, (c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator în grupul de învatare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia, 1995), prin re-structurarea continua a echipelor de învatare în functie de interese sau pe criterii de eficienta în sarcina.

Lucrarea îşi propune să prezinte experienţa câştigată de autori în ultimii ani la îmbogăţirea metodelor clasice de predare la disciplina Măsurări Tehnice cu diferite instrumente educaţionale oferite de tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii. În acest mod, tehnici şi strategii noi de predare şi învăţare pun în evidenţă aspecte pe care învăţământul nu are cum să le ofere dacă este desfăşurat numai sub formă tradiţională.

Lecţia pe care am ales-o pentru realizarea acestui proiect este „Măsurarea densităţii”, disciplina Măsurări tehnice, clasa aX-a.

În predarea acestei lecţiei propunem îmbinarea metodelor clasice cu cele moderne - în prima parte am folosit videoproiectorul împreună cu un calculator care să redea fişiere video şi audio, iar în a doua parte am realizat un experiment, utilizând aparatura de laborator .

Materialul multimedia utilizat prezintă instrumentele utilizate pentru măsurarea densităţii, precum si două metode folosite pentru măsurarea densităţii.

Filmările au fost făcute la Grupul Şcolar „Costin Neniţescu”, Buzău, în laboratorul de măsurări fizico-chimice. Au participat elevii clasei a XI-a C.

Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a performaţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului.

În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine cele mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare cât şi metodele moderne!