Cuprins
- ARGUMENT.2
- CAP.I. CALCULATOARELE ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIEI.4
- I.1. Introducere în informatică.4
- I.2. Avantajele şi dezavantajele utilizării Internet-ului.5
- I.3.Internetul, prieten sau duşman al elevilor?.6
- I.4.Care este influenţa computerului şi a Internetului în viaţa omului?.8
- I.5. Gestionarea informaţiei.8
- I.6.Aspecte generale privind prelucrarea automată a datelor.10
- I.7. Prelucrarea datelor (procesare).11
- CAP.II. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ ŞI INTERNETUL.14
- II.1.Internetul şi societatea.14
- II.2. Rolul informaţional al Internet-ului.14
- II.3.Concepte – evoluţii.16
- II.3.1. Prima etapă.16
- II.3.2. Etapa a doua.17
- II.4. Factorii umani şi Internet-ul.18
- II.5. Utilizatorii Web-ului.20
- CAP.III. NORME DE PROTECŢIA MUNCII.23
- III.1. Sfaturi pentru utilizatorii calculatoarelor. Ergonomie.23
- III.2. Norme P.S.I. la lucrul cu calculatorul.24
- BIBLIOGRAFIE.25
Extras din proiect
ARGUMENT
Rapida dezvoltare a tehnologiei informaţiei a transformat calculatorul într-un instrument indispensabil, prin intermediul căruia putem accesa numeroase surse de informare datorită numărului mare de website-uri existente, biblioteci virtuale sau muzee on-line, un instrument cu ajutorul căruia se poate comunica facil şi se pot obţine informaţii într-un timp redus şi cu costuri minime. Pentru tânăra generaţie, utilizarea calculatorului tinde să reprezinte o dominantă social-existenţială. Există, din partea elevilor, un interes major pentru obţinerea informaţiei prin accesarea Internet-ului, în detrimentul surselor de informare considerate convenţionale.
Pe plan mondial este unanim recunoscut faptul ca orice activitate modernă, eficientă are la bază tehnica de calcul. Această afirmaţie a devenit de fapt o axiomă. În ţările dezvoltate, toate domeniile în care lucrează omul, începând cu industria şi comerţul, ajungând până la munca de birou şi învăţământ, cuprinzând medicina, transporturile şi chiar arta, sunt cel puţin sprijinite de utilaje şi aparate moderne, între care calculatoarele ocupă un loc de frunte. În ceea ce priveşte calculatoarele, în ultimul deceniu s-a conturat tot mai clar o tendinţă nouă: trecerea de la sistemele mari şi mini la calculatoare personale (microcalculatoare). Acestea şi-au demonstrat din plin eficienţa: posibilitatea utilizării în cele mai variate domenii, viteza mare de lucru, adaptabilitate la cerinţele celor mai diverşi utilizatori, etc.
Deşi Internet-ul abundă în date pentru aproape orice domeniu de interes, utilizarea acestor informaţii se dovedeşte de multe ori o reală problemă. Prin acesta se va urmări în primul rând ca prin anumite direcţii de cercetare să fie educată capacitatea de căutare şi selectare pertinentă a informaţiei (relevanţă, esenţializare etc). În al doilea rând, se are în vedere prelucrarea conştientă a acestei informaţii (traducere, filtrare, sistematizare, originalitatea interpretărilor) iar în final se vizează calitatea prezentării efective (ppt, pagină web, flash), comportamentul uman şi utilizarea mijloacelor tehnice (videoproiector, tablă interactivă, reţea de calculatoare). Serviciile disponibile prin Internet, respectiv câteva elemente considerate legate de drepturile de autor şi utilizarea legală a programelor de calculator. Descrie utilitatea calculatorlui şi aplicaţiilor pentru activitatea de birou, fiind structurat pe două componente: Internetul şi aplicaţiile sofware.
Proiectul de faţă, realizat la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului, consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus. Doresc să fac dovada gradului de pregătire în meseria de ,,tehnician operator tehnică de calcul”, prin cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor de învăţământ : ,,Reţele de calculatoare” ,,Sisteme de operare în reţea” , ,,Electronică şi Automatizări” etc. Lucrarea cuprinde trei capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum şi alte lucrări ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate. În primul capitol am vorbit despre calculator, Internet şi despre modul de utilizare a informaţiei. Al doilea capitol se referă la societatea informaţională a zilelor noastre şi Internetul ca factor principal al utilizării informaţiei. În cel de-al treilea capitol am enumerate câteva norme de protecţia muncii şi P.S.I. ce trebuiesc respectate în sălile de calculatoare şi la lucru cu calculatorul. În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a lucrării de proiect.
CAP.I. CALCULATOARELE ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIEI
I.1. Introducere în informatică
Informatica, abordată din perspectiva unei ştiinţe, s-a dezvoltat odată cu primele calculatoare electronice. Termenul de informatică i-a fost atribuit de Academia Franceză (1966), care a definit-o ca “ansamblul teoriilor şi tehnicilor concepute în scopul prelucrării automate a datelor”. Înaintea acestui termen a apărut şi este încă folosit termenul de ştiinţa calculatoarelor (computer science), iar în prezent se vehiculează termeni ca: tehnologia informaţiei (Information Technology), birotică, informatica economică, informatica medicală, informatica industrială, ce reflectă, eventual, etape în dezvoltarea informaticii.
Informatica, prin maşinile de culegere, stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei, prin combinarea tot mai puternică cu comunicaţiile, a devenit un instrument universal, de larg consum, utilizat în aproape toate activităţile umane, care a pătruns în casa omului, în familia acestuia. În acest proces, calculatorul, (hardware - componenta constructivă) prin complexitatea sa şi prin interfaţa cu utilizatorul (software - programele), a ridicat gradul de cultură şi de civilizaţie, iar elementul fundamental al informaticii, informaţia a devenit avuţie naţională a unei ţări. Numărul de calculatoare pe cap de locuitor a devenit un instrument utilizat în evaluarea nivelului de dezvoltare a unei ţări (în România se apreciază că există mai mult de 2.000.000 de calculatoare, aceasta înseamnând aproximativ 1 calculator la 10 locuitori; există ţări cu 1 calculator la 2-4 locuitori).
Impactul informaticii asupra societăţii, atât sub aspectul progresului cât şi al consecinţelor negative asupra individului care stă foarte mult în faţa calculatorului, a fost mult dezbătut. În 1996, când s-au împlinit 25 de ani de la apariţia primului microprocesor (computer on a cip) Intel 4004, multe studii de analiză au pus în evidenţă impactul acestuia şi a programului informatic asupra urmăririi oricărei activităţi umane, analiza oricărui proces, controlul oricărui mecanism. Microprocesoarele au devenit în aşa măsura parte a vieţii noastre, încât adevărata provocare a ajuns să fie găsirea unor aparate uzuale, care să fie controlate într-un fel sau altul de calculator. Vom prezenta câteva exemple edificatoare, unde impactul informaticii asupra societăţii este un fapt indiscutabil, ce defineşte sec. XXI mai bine decât orice altă descoperire:
Tomografia computerizată: zilnic tomografele computerizate din spitale, prin ilustrarea în spaţiul 3D a corpului omenesc, salvează vieţi. O staţie de lucru, cu un singur microprocesor, permite manipularea în timp real a imaginilor 3D, fapt ce ajută medicul în evaluarea stării unor organe afectate de boală. Informatica, prin progresele realizate în domeniul său, contribuie la reducerea costurilor şi dimensiunilor tomografelor computerizate, ce devin astfel disponibile în multe zone.
Bibliografie
1. Andreica Alina, Bota Florin: Informare şi comunicare în reţele de calculatoare, Editura EFES, 2001;
2. Miloşescu Mariana: Utilizare PC pas cu pas, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2001;
3. Pătruţ Bogdan: „Internet pentru începători”,Editura Teora, 2001;
4. Reţele de calculatoare şi comunicaţii de date, Editura Augusta Timisoara, 2002;
5. Tannenbaum A.S. – „Reţele de calculatoare”, Computer Press Agora, 1996;
6. Sursa Internet.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Utilizarea informatiilor.docx