Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 2139
Mărime: 79.92KB (arhivat)
Publicat de: Alida Boca
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: CIACA Monica
Proiectul a fost prezentat in cadrul Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, din Cluj-Napoca.

Cuprins

  1. 1. Introducere 3
  2. 2. Notiuni generale despre automatul bancar 4
  3. 3. Simularea functionarii unui automat bancar 4
  4. 4. Concluzii 7
  5. Bibliografie 8

Extras din proiect

1. Introducere

Progresele realizate recent in domeniile tehnologie-calculatoare, telecomunicatii si software, precum si in alte domenii ale informatiei, au schimbat radical modul de viata al populatiei globului intr-o maniera care ar fi fost greu de estimat in urma cu 20 de ani. Pe fundalul acestor transformari s-a realizat trecerea de la era industriala la cea informationala. In noua societate, rezultata in urma acestor transformari, prelucrarea informatiilor, dobandirea de cunostinte cu ajutorul calculatorului, comunicarea si dezvoltarea afacerilor cu ajutorul Internetului au devenit posibile pretutindeni si in orice moment, fara depunerea unui efort considerabil. Aceste transformari au avut un impact foarte mare asupra tuturor domeniilor de activitate.

In acest sens am ales ca tema de sustinere pentru proiect, domeniul bancar, mai exact voi simula functionarea unui automat bancar folosind modelarea cazurilor de utilizare (USE CASE).

Un caz de utilizare este o tehnica de modelare folosita pentru a descrie ce va face un sistem nou sau ce face deja un sistem existent. Modelarea cazurilor de utilizare a fost folosita pentru prima data de Ivar Jacobson in metodele de modelare OOSE si Objectory. Scopul urmarit in acest tip de modelare este descrierea functionalitatii sistemului asa cum aceasta este vazuta din exterior de un numar de actori si a conexiunilor acestora la cazurile de utilizare furnizate de sistem. Asadar, pentru crearea modelului cazurilor de utilizare vor trebui identificati actorii, cazurile de utilizare, relatiile dintre acestea cat si relatiile cu actorii. Toate aceste faze presupun discutii cu clientii si eventual cu persoanele care reprezinta actorii.

In aceasta faza de modelare sistemul este vazut ca o “cutie neagra”, care trebuie sa poata realiza anumite sarcini, fara a ne interesa cum le face, cum vor fi implementate, sau cum lucrează intern. Scopul principal al construirii acestui tip de diagrama este:

o sa decida si sa descrie cerintele functionale ale sistemului, cerinte care au fost deduse dupa o discutie intre client si/sau utilizatorii sistemului si viitorii dezvoltatori ai acestuia.

o sa ofere o descriere clara si consistenta a ce va trebui sa faca sistemul, prin urmare modelul este folosit pentru comunicarea cerintelor tuturor persoanelor implicate in construirea sistemului si sa constituie un punct de plecare in realizarea muncii viitoare (alte modele, design arhitectural, implementarea propriu-zisa).

o sa constituie o baza pentru realizarea testelor de verificare daca functionalitatea finala a sistemului concorda cu cerintele initiale ale acestuia.

o sa permita o transformare usoara a cerintelor functionale in viitoare clase si operatii.

Caracteristicile cazurilor de utilizare sunt:

o Un caz de utilizare este initiat intotdeauna de un actor; actorul trebuie sa ceara direct sau indirect sistemului realizarea unui caz de utilizare;

o Un caz de utilizare furnizeaza o valoare unui actor;

o Un caz de utilizare trebuie sa fie complet. O greseala frecvent intalnita este sa impartim un caz de utilizare in altele mai mici si sa le implementam ca apeluri de functii in limbajele de programare. Un caz de utilizare nu este complet pana cand nu este produsa valoarea finala, chiar daca pentru aceasta sunt necesare cateva dialoguri.

Cazurile de utilizare sunt conectate cu actorii prin asocieri, numite si asocieri de comunicare. In mod normal acestea sunt relatii unu-la-unu nedirectionate ceea ce inseamna ca o instanta actor comunica cu o instanta a cazului de utilizare si ca aceasta comunicare este in ambele sensuri.

2. Notiuni generale despre automatul bancar

Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub forma de bancnote, precum si transferuri de fonduri pentru plati de servicii, furnizarea unor informatii de cont si consultanta bancara.

Din punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are in interior un numar de 10-12 casete cu bancnote, un mecanism de numarare si altul de preluare a bancnotelor si de transport care sunt actionate electronic, precum si un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. In exterior, ATM-ul dispune de un ecran pentru afisarea instructiunilor de lucru, o fanta pentru introducerea cartii de plata in vederea transmiterii informatiilor la centrul informatic al bancii si primirii raspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitata sau plata serviciilor si o fanta cu un sertar pentru eliberarea numerarului.

Echipamentul de transmisie se afla la unitatea bancara care deserveste ATM-ul prin care se transmit si se primesc informatiile la si de la centrul informatic de la centrala bancii comerciale. La primirea informatiei privind golirea casetelor, acestea se inlocuiesc de personalul autorizat ca casete cu bancnote iar cele goale se transporta la centrul de procesare al bancii. Pentru fiecare tip de operatiune (eliberare de numerar, plata pentru fiecare fel de serviciu sau de informatie) se folosesc softuri specifice existente la centrul informatic care comanda succesiunea operatiunilor. Fluxul operational pentru eliberarea numerarului este urmatorul:

o introducerea cartii de plata in nisa pentru carduri;

o tastarea PIN-ului (se admite numai o singura greseala de tastare la a doua greseala cardul se retine de ATM);

o tastarea sumei dorite care nu trebuie sa depaseasca limita prevazuta in conventie;

o eliberarea numerarului si debitarea contului personal de card;

o eliberarea chitantei;

o restituirea cartii de plata.

In ce priveste operatiunile de plata sau informatii de cont, acestea se regasesc in meniul care se afiseaza pe ecran, dintre care cele mai frecvente se refera la:

o plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc;

o rambursarea ratelor de credite, plata dobanzilor, comisioanelor etc;

o obtinerea de extrase de cont si alte informatii de cont;

o obtinerea unor informatii fonanciare de piata (dobnazi la depozite, credite, titluri sau alte valori mobiliare);

o operatiuni de cash management.

In toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de meniul ales si se asteapta confirmarea tranzactiei. In unele cazuri pot apare mai multe variante si atunci trebuie sa se opteze pentru una dintre ele. In final, aparatul elibereaza o chitanta privind operatia efectuata si returneaza cartea de plata.

Preview document

Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 1
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 2
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 3
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 4
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 5
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 6
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 7
Utilizarea modelului USE CASE pentru automatul bancar - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Utilizarea Modelului Use Case Pentru Automatul Bancar.doc

Ai nevoie de altceva?