Obținerea Betonului

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 98 în total
Cuvinte : 24735
Mărime: 322.29KB (arhivat)
Publicat de: Alberta Georgescu
Puncte necesare: 10
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: dr. ing. Ion Teoreanu

Cuprins

  1. TEMA LUCRĂRII 4
  2. MEMORIU TEHNIC 5
  3. Capitolul 1 Tehnologia de fabricaţie 7
  4. 1.1.Produs finit. Proprietăţi 7
  5. 1.1.1 Metode de măsurare a lucrabilităţii 10
  6. 1.1.2 Determinarea conţinutului de agregate fine 15
  7. 1.1.3 Determinarea începutului de priză a betonului 16
  8. 1.1.4 Determinarea densităţii aparente 17
  9. 1.1.5. Determinări pe instalaţia industrială pentru betonul proaspăt 19
  10. 1.2. Procesul tehnologic 23
  11. 1.2.1. Schema bloc 23
  12. 1.2.2. Schiţa tehnologică. Descrierea procesului. 23
  13. 1.2.3. Descrierea procesului 26
  14. 1.3 Materii prime. Proprietăţi 31
  15. 1.3.1 Compoziţia chimico- mineralogică a cimentului portland 31
  16. 1.3.2 Agregate utilizat la prepararea betonului proaspăt 36
  17. 1.3.3 Caracteristicile agregatelor 38
  18. 1.3.4. Determinări pe instalaţia industrială pentru agregate 53
  19. 1.3.5 Determinări pe instalaţia industrială pentru ciment 56
  20. 1.3.6 Apa utilizată la prepararea betoanelor 56
  21. 1.4 Surse de energie 58
  22. Capitolul 2 Analiza procesului de obţinere betonului proaspăt 59
  23. 2.1 Bazele fizico-chimice 59
  24. 2.2 Descrierea constructivă a malaxorului 61
  25. 2.3 Dimensionarea tehnologică a malaxorului 63
  26. 2.4 Bilanţ de masă specific 63
  27. 2.5 Bilanţ de masă pentru malaxor / şarjă 67
  28. Capitolul 3 Dimensionarea tehnologică a transportorului cu bandă 68
  29. 3.1 Descrierea constructivă 68
  30. 3.2 Calculul dimensiunilor transportorului cu bandă 70
  31. 3.3 Calculul puterii necesare antrenării benzii de transport 71
  32. Capitolul 4 Dimensionarea tehnologică a transportorului elicoidal 73
  33. 4.1 Descrierea constructivă a transportoarelor elicoidale 73
  34. 4.2 Calculul dimensiunilor transportorului elicoidal 74
  35. 4.3 Calculul puterii motorului de antrenare 75
  36. Capitolul 5 Dimensionarea tehnologică a depozitului de agregate 77
  37. 5.1 Descrierea constructivă 77
  38. 5.2 Dimensionarea tehnologică 77
  39. Capitolul 6 Analiza procesului tehnologic 80
  40. 6.1 Utilităţi 80
  41. 6.2 Fluxuri secundare. Deşeuri 81
  42. 6.3 Fluxurile poluante 82
  43. 6.4 Plan de evacuare şi combatere a poluării accidentale 84
  44. Capitolul 7 Conducerea automată a procesului 87
  45. Capitolul 8 Riscuri. Măsuri de tehnica securităţii muncii 90
  46. Capitolul 9 Analiza economică 94
  47. 9.1 Resurse umane 95
  48. 9.2 Bugetul 98
  49. Bibliografie………………………………………………………………………………….….99

Extras din proiect

TEMA LUCRĂRII

CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNEI STAŢII DE BETOANE „TSEKOURAS” CARE SĂ PRODUCĂ 5800 T/ZI BETON

PROASPĂT TIP C12/15.

MEMORIU TEHNIC

Betonul simplu, armat şi precomprimat, material compozit şi asociat, este în prezent materialul de construcţii cu cea mai largă utilizare şi studiile şi prognozele întocmite în diverse ţări rezultă că şi în continuare, în anii până la sfârşitul secolului 20 primele decenii ale secolului 21, betonul rămâne principalul material de construcţii. Cu peste 2 miliarde de m3 pe an, cu o gamă largă de utilizări în construcţii foarte variate betonul este materialul fără de care în prezent nu poate fi concepută practic nici construcţiile de importanţă deosebită sau de amploare deosebită.

Dintre factorii mai importanţi ce au determinat această dezvoltare, fără precedent a betonului, se menţionează: proprietăţile remarcabile, rezistenţa foarte bună la compresiune, durabilitatea în timp, siguranţa la exploatare, posibilitatea de a fi turnat în multe variante, posibilitatea de a fi colorat în masă în diferite nuanţe de culoare, de a fi sculptat, polizat, etc., eficienţa economică ridicată, preţ de cost redus al materialelor componente, instalaţii relativ simple de preparare, transport şi punere în operare comportă procedee tehnologice simple de fabricare, fiind printre puţinele materiale compozite ce se pot forma “in situ”, procurare relativ uşoară a materiilor prime necesare, a rezervelor uriaşe de materii prime de care se dispune pentru fabricarea betonului, comparativ cu alte materiale de construcţii, pentru asigurarea rezistenţei la întindere în cazul betonului armat şi precomprimat, situaţii în care cele două materiale îşi completează reciproc proprietăţile favorabil asigurând creşterea avantajelor tehnico-economice ce se obţin în realizarea diferitelor lucrări.

Cunoaşterea tuturor caracteristicilor materialelor, a interdependenţei dintre factorii de compoziţie, tehnologici, de mediu şi proprietăţile betonului proaspăt şi întărit, inclusiv durabilitatea acestuia în timp îndelungat în exploatare, este o condiţie esenţială pentru specialiştii care lucrează în construcţii, pe şantiere.

Pe un şantier de construcţii numai calitatea cimentului este garantată de furnizor într-un mod similar cu a oţelului şi dacă se alege un ciment adecvat, rareori cimentul este cauza unor defecte ale structurii din beton armat sau precomprimat.

Dar materialul de construcţii este betonul şi nu cimentul, iar compoziţia lui este formată în afară de ciment, din agregate naturale sau artificiale în proporţie de circa 4/6-4/5 din masa betonului, din apa de amestecare, din aditivi şi alte adaosuri. Calitatea lucrărilor fiind sensibil influenţată şi de tehnologia de preparare, de modul în care a fost transportat şi pus în operă şi de protecţia lucrărilor realizate în prima perioadă de întărire.

Betonul este unul din puţinele materiale ale cărui rezistenţe la compresiune cresc în timp. Acest lucru a condus la ideea că betonul are rezerve importante de rezistenţă şi implicit la acreditarea în rândul unor oameni mai puţin avizaţi, a unei concepţii simpliste despre beton, tehnologia de preparare şi punere în operă şi despre comportarea în timp în diverse condiţii de exploatare a betonului. De aceea uneori se uită faptul că prin compoziţie şi tehnologie ca elemente preexistente, betonul este aproximativ acelaşi. Betonul de slabă calitate conţine aceleaşi componente ciment, agregate, apă, eventual adausuri şi aditivi, dar în proporţii neadecvate, rezultând un amestec de exemplu fluid, neomogen ce segregă la transport şi la punerea în operă şi se deteriorează la scurt timp după exploatare.

Nerecunoaşterea şi neaplicare în practică a măsurilor ce decurg din aceste interdependenţe pot avea consecinţe din cele mai grave, atât sub aspect calitativ, tehnic şi economic, cât şi al ritmului de execuţie. Cu aceleaşi materiale componente şi cu aceeaşi dotare tehnică, în general fără consumuri şi costuri suplimentare, specialiştii cu o bună pregătire profesională, prepar şi pun în operă numai betoane de calitate superioară, cu performanţe remarcabile şi durabilitate în timp îndelungat.

Capitolul 1

Tehnologia de fabricaţie

1.1.Produs finit. Proprietăţi

Betoanele sunt materiale cu pondere foarte mare în industria construcţiilor şi sunt folosite pentru realizarea structurilor de rezistenţă ale construcţiilor, cât şi pentru alte tipuri de lucrări.[1]

Prin prisma rolului pe care îl joacă în stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiilor, betonul trebuie să fie un ansamblu durabil, din punct de vedre al rezistenţelor la solicitări mecanice şi din punct de vedere al comportării la acţiunea factorilor de mediu.

Betonul proaspăt este format din amestecul unor constituenţi foarte diferiţi: lichidul (apa de preparare),unul sau mai multe materiale în stare de pulbere fină (ciment, adaosuri de cenuşa de termocentrale, calcar fin măcinat, silice ultrafină, etc.), materiale granulare (agregate fine si grosiere).

Pentru betonul proaspăt întâlnim în literatură mai multe definiţii, din care menţionăm:

• În mod simplificat, betonul proaspăt poate fi considerat un ansamblu de agregate mari, distribuite mai mult sau mai puţin uniform în pasta de ciment formată de cimentul utilizat ca liant, eventualele materiale pulverulente utilizate ca adaosuri, particule fine de agregat şi apa de amestec;

• Convenţional, betonul poate fi considerat un sistem spaţial complex în care ansamblul agregatelor mari formează structura sistemului spaţial, iar pasta de ciment reprezintă materialul de legătură al nodurilor structurii şi de umplere a golurilor dintre elementele structurii spaţiale;

Preview document

Obținerea Betonului - Pagina 1
Obținerea Betonului - Pagina 2
Obținerea Betonului - Pagina 3
Obținerea Betonului - Pagina 4
Obținerea Betonului - Pagina 5
Obținerea Betonului - Pagina 6
Obținerea Betonului - Pagina 7
Obținerea Betonului - Pagina 8
Obținerea Betonului - Pagina 9
Obținerea Betonului - Pagina 10
Obținerea Betonului - Pagina 11
Obținerea Betonului - Pagina 12
Obținerea Betonului - Pagina 13
Obținerea Betonului - Pagina 14
Obținerea Betonului - Pagina 15
Obținerea Betonului - Pagina 16
Obținerea Betonului - Pagina 17
Obținerea Betonului - Pagina 18
Obținerea Betonului - Pagina 19
Obținerea Betonului - Pagina 20
Obținerea Betonului - Pagina 21
Obținerea Betonului - Pagina 22
Obținerea Betonului - Pagina 23
Obținerea Betonului - Pagina 24
Obținerea Betonului - Pagina 25
Obținerea Betonului - Pagina 26
Obținerea Betonului - Pagina 27
Obținerea Betonului - Pagina 28
Obținerea Betonului - Pagina 29
Obținerea Betonului - Pagina 30
Obținerea Betonului - Pagina 31
Obținerea Betonului - Pagina 32
Obținerea Betonului - Pagina 33
Obținerea Betonului - Pagina 34
Obținerea Betonului - Pagina 35
Obținerea Betonului - Pagina 36
Obținerea Betonului - Pagina 37
Obținerea Betonului - Pagina 38
Obținerea Betonului - Pagina 39
Obținerea Betonului - Pagina 40
Obținerea Betonului - Pagina 41
Obținerea Betonului - Pagina 42
Obținerea Betonului - Pagina 43
Obținerea Betonului - Pagina 44
Obținerea Betonului - Pagina 45
Obținerea Betonului - Pagina 46
Obținerea Betonului - Pagina 47
Obținerea Betonului - Pagina 48
Obținerea Betonului - Pagina 49
Obținerea Betonului - Pagina 50
Obținerea Betonului - Pagina 51
Obținerea Betonului - Pagina 52
Obținerea Betonului - Pagina 53
Obținerea Betonului - Pagina 54
Obținerea Betonului - Pagina 55
Obținerea Betonului - Pagina 56
Obținerea Betonului - Pagina 57
Obținerea Betonului - Pagina 58
Obținerea Betonului - Pagina 59
Obținerea Betonului - Pagina 60
Obținerea Betonului - Pagina 61
Obținerea Betonului - Pagina 62
Obținerea Betonului - Pagina 63
Obținerea Betonului - Pagina 64
Obținerea Betonului - Pagina 65
Obținerea Betonului - Pagina 66
Obținerea Betonului - Pagina 67
Obținerea Betonului - Pagina 68
Obținerea Betonului - Pagina 69
Obținerea Betonului - Pagina 70
Obținerea Betonului - Pagina 71
Obținerea Betonului - Pagina 72
Obținerea Betonului - Pagina 73
Obținerea Betonului - Pagina 74
Obținerea Betonului - Pagina 75
Obținerea Betonului - Pagina 76
Obținerea Betonului - Pagina 77
Obținerea Betonului - Pagina 78
Obținerea Betonului - Pagina 79
Obținerea Betonului - Pagina 80
Obținerea Betonului - Pagina 81
Obținerea Betonului - Pagina 82
Obținerea Betonului - Pagina 83
Obținerea Betonului - Pagina 84
Obținerea Betonului - Pagina 85
Obținerea Betonului - Pagina 86
Obținerea Betonului - Pagina 87
Obținerea Betonului - Pagina 88
Obținerea Betonului - Pagina 89
Obținerea Betonului - Pagina 90
Obținerea Betonului - Pagina 91
Obținerea Betonului - Pagina 92
Obținerea Betonului - Pagina 93
Obținerea Betonului - Pagina 94
Obținerea Betonului - Pagina 95
Obținerea Betonului - Pagina 96
Obținerea Betonului - Pagina 97
Obținerea Betonului - Pagina 98

Conținut arhivă zip

  • Obtinerea Betonului.doc

Alții au mai descărcat și

Fierul

Simbol: Fe Numar atomic: 26 Masa atomica: 55.845 uam Punctul de topire: 1535.0 °C (1808.15 °K, 2795.0 °F) Punctul de fierbere: 2750.0 °C...

Acidul Clorhidric

ACIDUL CLORHIDRIC OBTINERE.PROPRIETATI Obtinerea acidului clorhidric se poate face prin metoda Glauber bazata pe reactia dintre NaCl si un acid...

Clorofila - colorant natural E 140

INTRODUCERE Industria alimentara are ca obiectiv principal obtinerea produselor alimentare care sa satisfaca din ce in ce mai mult cerintele...

Aerosoli

AEROSOLII Aerosolii reprezinta starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos. Mediul gazos este...

RMN

INTRODUCERE Rezonanţa Magnetică Nucleară este o tehnică foarte des folosită în chimie pentru determinarea structurii diverşilor compuşi chimici,...

Te-ar putea interesa și

Studiu Comparativ privind Utilizarea Tehnologiei de Procesare la Abatorizare a Porcinelor prin Opărire și Jupuire

CAPITOLUL I : Definirea temei : Abatorizarea reprezintă o activitate tehnologică prin care se asigură ,prin sacrificarea în anumite condiţii a...

Influența Concentrației de Aditiv Plastifiant și Fluidifiant asupra Proprietăților în Stare Proaspătă și Întărită ale unor Rețete de Beton de Clasa

Tema proiectului de diploma CAP.1. Influenta concentratiei de aditiv plastifiant si fluidifiant asupra proprietatilor în stare proaspata si...

Abatorizarea

Capitolul I Materii prime utilizate: Ca aliment, carnea reprezintă o sursă excelentă de proteine de calitate superioară (actină, miozină,...

Plan de Afaceri - SC Sagit SRL

1. Prezentarea societatii. Date de identificare S.C. SAGIT S.R.L. este o persoana juridica romana, recent infiintata sub forma unei societati cu...

Factori care determină comportarea neliniar dinamică a betonului armat

Caracteristicile betonului armat Betonul este un material de constructie mixt, obtinut din agregate, ciment si apa, amestecate in anumite...

Cimentul

1 Prezentarea generala a cimentului Cimentul este un material de construcţie în formă de pulbere fină, obţinut prin prelucrarea materiei prime,...

Prezentarea societății Abrasco SRL

Începutul actualei societati "ABRASCO’’ s-a produs în 1994. Cu o dotare tehnica modesta, aceasta firma lucra în domeniul constructiilor cu...

Merceologie nealimentară - societatea comercială de construcții Bravcof SA

Descrierea firmei ISTORIC S.C. Bravcof S.A. este o societate comerciala specializata in lucrari de constructii si a fost infiintata in anul 1991...

Ai nevoie de altceva?