Pietre pretioase - Safirul

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Pietre pretioase - Safirul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Chimie Anorganica

Cuprins

I. Caracteristici 2
II. Fișa de caracterizare 4
III. Safirul natural. Origini și răspândire. 5
IV. Pietre celebre 5
V. Safirul sintetic 6
VI. Metode de sinteză ale safirului 8
1) Fuziunea cu flacără și procesul Verneuil 8
2) Creșterea cristalelor de safir. Metoda Czochralski 11
3) Metoda schimbătorului de căldură 12
VII. Bibliografie 16

Extras din document

I. Caracteristici

Safirul face parte din clasa oxizilor. Este un oxid de aluminiu și poate conține mici cantități de fier și titan. Dacă nici fierul, nici titanul nu sunt prezente, safirul este incolor. Aceasta varietate de safir se numește leucosafir.

Figura 1. Extractie de safir natural (http://bisercity.ru/sapfir-opisanie-mestorogdeniya/ Accesat la ora 9:32 5/22/2017 )

Safire sunt foarte strălucitoare și, asemenea rubinelor, sunt de patru ori mai grele decât apa. Se poziționează la valoarea 9 pe scara Mohs a duritatii- fiind deversate doar de diamante-, iar acest lucru le face potrivite pentru utilizarea la crearea bijuteriilor și în procesle industriale ce implică tăiere și șlefuirea. Prezintă stabilitate până la 2050°C. Sunt relativ termoizolante, astfel încât sunt folosite adesea pentru ferestrele furnalelor. Dacă sunt transparente, razele infraroșii și lumina ultravioletă le pot străbate, lucru ce le face să fie componente ideale ale echipamentelor optice.

Unul dintre cele mai uimitoare calități ale safirelor este faptul că sunt pleocroice. Aceasta înseamnă că absor lumina în mod diferit, în funcție de direcția din care sunt privite. De aceea, vedem un amestec de albastru- intens și albastru-verzui, atunci când ne uităm la un safir din diferite direcții.

Safirele care expun un efect luminos în formă de stea sunt deosebit de valoroase. Tăiate în formă de dom, numită caboșon, ele prezintă un superb efect luminos de stea cu șase vârfuri. Acest fenomen se numește asterism.

Safirul este o varietate de corindon, un mineral foarte dur. Utilizat separat, termenul „safir” implica faptul că piatră prețioasă la care se face referire este albastră. Safirele care nu sunt albastre sunt de obicei identificate prin calificativul „oriental” și comercializare sub nume precum smarald oriental (corindon verde), ametist oriental (corindon purpuriu) și topaz oriental (corindon galben).

II. Fișa de caracterizare

Clasa: oxizi

Sistem de cristalizare: trigonal

Formula chimică: Al2O3

Duritatea: 9

Densitatea: 4

Clivaj: absent

Spărtura: concoidală/ neregulata

Culoare: albastru

Urma: albă

Luciu: subadamantin, sticlos

Luminescență: absentă

III. Safirul natural. Origini și răspândire.

Safirul se formează în marmure, calcare, gneisse, sisturi și roci magmatice. Aceste roci pot fi erodate de apele curgătoare, iar safirul va fi depus în aval, în nisipul și pietrișul cursului de apă.

Figura 3. Safir Natural (https://ro.wikipedia.org/wiki/Safir 9:37 5/22/2017)

Cea mai veche sursa de safire este Sri Lanka, în timp ce Australia este astăzi cel mai mare producător. Cele mai frumoase safire provin din Kașmir, India. Rezervele de acolo sunt aproape epuizate, iar culoare lor unică a fost reprodusa sintetic. Alte safire, provenind din Cambodgia, Thailanda, Myanmar, Tanzania și Malawi, sunt valoroase din puncte de vedere comercial. Multe safire de culoare albastru-verzui provin din Australia, iar în secolul al XIX - lea s-au descoperit safire de calitate în Montana, SUA.

Fisiere in arhiva (1):

  • Pietre pretioase - Safirul.docx

Bibliografie

1. K. Nassau, Gems Made by Man, Chilton Book Company, Radnor, PA, 1980.
2. K. Nassau, Gemstone Enhancement, 2nd ed, Butterworth-Heinemann, Oxford, 1994, p. 38;
G. Lehmann and H. Harder, “Optical Spectra of Di- and Trivalent Iron in Corundum,” Amer.
Min. 55, 98-105 (1970).
3. P. Chirvinskii, Artificial Production of Minerals in the Nineteenth Century [in Russian],
Kiev, 1903-1906.
4. S. K. Popov, “Growing Synthetic Corundum as Rods and Boules” in Growth of Crystals,
Vol. 2 (A. V. Shubnikov and N. N. Sheftal’, Eds.), English translation by Consultants
Bureau, New York, 1959, pp 103-135.
5. E. Frémy, Synthèse du Rubis, Libraire des Corps Nationaux, Paris, 1891.
6. K. Nassau, “Dr. A. V. L. Verneuil: The Man and the Method,” J. Cryst. Growth 13/14, 12-
18 (1972). A more detailed biography appears in K. Nassau and J. Nassau, “Dr. A. V. L.
Verneuil and the Synthesis of Ruby and Sapphire,” Lapidary J., 24, 1284-96, 1442-47, 1524-
32 (1971).
7. A. Verneuil, “Memoire sur la Reproduction du Rubis par Fusion,” Ann. Chim. Phys. Ser 8, 3:
20-48 (1904).
8. T. B. Reed and R. E. Fahey, “Resistance Heated Crystal l Puller for Operation at 2000șC,”
Rev. Sci. Instr. 37, 59 (1966).
9. Final report for Air Force contract AFML-TR-66-246 (1966).
10. H. E. LaBelle, “Experimental Work Leading to EFG,” Am. Assoc. Crystal Growth
Newsletter, July 1984.
11. H. E. LaBelle, J. Serafino, and J. J. Fitzgibbon, “Recent Developments in Growth of Shaped
Sapphire Crystals,” Proc. SPIE 683, 36-40 (1986).
12. B. Chalmers, H. E. LaBelle, Jr., and A. I. Mlavsky, “Edge-Defined, Film-Fed Crystal
Growth,” J. Cryst. Growth 13/14, 84-87 (1972).
13. H. E. LaBelle, Jr., “EFG, The Invention and Application to Sapphire Growth,” J. Cryst.
Growth 50, 8-17 (1980).
14. P. I. Antonov, S. P. Nikanorov, and V. A. Tatarchenko, “The Growth of Controlled Profile
Crystals by Stepanov’s Method,” J. Cryst. Growth 42, 447-452 (1977).
15. P. I. Antonov, “Shape and Properties of Crystals Grown from the Melt by the Stepanov
Techniques” in Growth of Crystals, Vol. 13 (E. I. Givargizov, Ed.), English translation by
Consultants Bureau, Plenum, New York, 1986, p 198; V. A. Borodin, T. A. Steriopolo, and
V. A. Tatarchenko, “Growing Profiled Sapphire Crystals by Variational Shaping” in Growth
of Crystals, Vol. 15 (E. I. Givargizov and S. A. Grinberg, Eds.), English translation by
Consultants Bureau, Plenum, New York, 1988, p 183.
16. A. V. Stepanov, “Method of Producing Articles (Sheets, Tubes, Rods, Various Sections, etc.)
Directly from Liquid Metal. I.,” Soviet Phys. Tech. Phys. 4, 339 (1959).
17. F. Schmid and D. Viechnicki, “Growth of Sapphire Disks from the Melt by a Gradient
Furnace Technique,” J. Am. Ceram. Soc. 53, 528 (1970).
18. F. Schmid, A Dream That Came True: Reminiscences of Fred Schmid on the Occasion of
Crystal Systems 25th Aniversary, Crystal Systems, Salem, Massachusetts, 1997