Reacții cu Transfer de Protoni

1. INTRODUCERE

1.1. Rolul şi locul chimiei ca disciplină de învăţământ în aria curriculară

Reforma cuprinzătoare a învăţamântului este necesară pentru a rezolva probleme de performanţă a pregătirii şcolare, probleme de adecvare în raport cu o societate bazată pe economie de piaţă, probleme de compatibilizare cu repere europene şi pentru a întâmpina „provocările“ secolului ce vine.

Reforma învăţământului preuniversitar a adus multe schimbări în structura şi conţinutul acestui segment important în formarea şi educarea tineretului.

Planul – cadru de învăţământ este un plan de învăţământ generativ, care permite şcolilor şi claselor să realizeze scheme orare proprii. Astfel în locul unui plan de învăţământ unic pentru toate clasele din şcolile de acelaşi tip, prin planul – cadru, şcolile se raportează la un curriculum comun (discipline şi număr de ore obligatorii pentru toţi elevii, în proporţie de circa 75%-80% din plan), având posibilitatea de a decide, conform principiului descentralizării curriculare, asupra unei proporţii de circa 20%-25% din programul şcolar al elevilor.

Ca în orice reformă, aceste schimbări se cer bine corelate, încât să conducă la realizarea unor performanţe superioare în învăţarea cu elevii. Dezvoltarea curriculumului fără aceleaşi modificări în evaluarea sau în manuale ar crea grave probleme pregătirii elevilor. Schimbările aduse evaluării, fie ele şi moderne, fără legătura cu manualele şi curriculumul claselor respective, ar pune profesorul în situaţii de nerezolvat.

Din studiul cu privire la impactul Reformei asupra şcolii a reieşit ca, pe ansamblu, elevii au de asimilat o cantitate mare de cunoştinţe, unele fără să fie necesare, iar altele cu mult peste posibilitatea de cuprindere a elevilor. Schimbările aduse programelor şcolare în 2001 au vizat, în principal reducerea conţinuturilor, pentru ca ceea ce rămâne să fie accesibil. De asemenea, s-a urmărit realizarea unor mai bune legături cu disciplinele înrudite.

Aria curriculară reprezintă un grupaj de discipline, care au în comun anumite obiective de formare. Curriculum-ul este structurat în şapte astfel de arii curriculare, între care există un echilibru dinamic. Raportul între ariile curriculare se modifică în funcţie de vârsta elevilor şi de specificul ciclurilor curriculare. Ariile curriculare din Planul – cadru de învăţământ sunt:

- Limbă si comunicare;

- Matematica şi ştiinţe ale naturii;

- Om şi societate;

- Arte;

- Educaţie fizicã şi sport;

- Tehnologii;

- Consiliere si orientare.

Chimia este cuprinsă în aria curriculară: Matematica şi ştiinţe ale naturii.

Ciclurile curriculare reprezintă periodizări ale şcolarităţii, grupând mai mulţi ani de studiu, uneori chiar din cicluri şcolare diferite, care au în comun anumite finalităţi. Aceste periodizări ale şcolarităţii se suprapun peste structura sistemului de învăţământ cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape şcolare şi de a regla prin modificări curriculare procesul de învăţământ.

Chimia se studiază în următoarele cicluri curriculare:

- ciclul de observare şi orientare (clasele VII-IX) are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare.

- ciclul de aprofundare (clasele X-XI) are ca obiectiv major aprofundarea studiului în profilul şi specialitatea aleasã, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală, pe baza trunchiului comun şi a opţiunilor din celelalte arii curriculare.

- ciclul de specializare clasele (XII-XIII) are ca obiectiv major prespecializarea în vederea integrării eficiente în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii.

Planul – cadru de învăţământ specifică numărul minim şi maxim de ore pe săptămână, pe arie curriculară, pe disciplinele de învăţământ (plaja orară).

Trunchiul comun corespunde numărului minim de ore, prevăzut pentru fiecare disciplină obligatorie în parte. La numărul de ore incluse în trunchiul comun, în construirea schemei orare proprii, şcoala va adăuga de la caz la caz:

- fie una sau mai multe ore din plaja orară indicată prin Planul – cadru de învăţământ pentru o anumitã disciplină;

- fie ore alocate pentru discipline opţionale, în cadrul diverselor arii curriculare;

- fie mai multe ore din plaja orară, alături de ore pentru disciplinele opţionale.

Şcoala trebuie să asigure un echilibru optim între disciplinele obligatorii şi cele opţionale.

Astfel, la clasa a VII-a Planul-cadru de învăţământ prevede pentru aria curriculară Matematica şi ştiinţe ale naturii 7-8 ore, dintre care pentru chimie o orã pentru trunchiul comun şi o oră extindere, la care se poate adăuga o oră opţională. La clasa a VIII-a pentru aria curriculară Matematica şi ştiinţe ale naturii sunt prevăzute 7-10 ore, dintre care pentru chimie o oră pentru trunchiul comun, o oră extindere şi se mai adaugă o oră opţională.

Disciplinele opţionale sunt indicate cu titlu orientativ pentru fiecare arie curriculară şi propuse de către colectivele de catedră care vor fi stabilite de Consiliile profesorale, Comitetele de elevi şi Comitetele de părinţi în funcţie de aptitudinile elevilor şi dotarea şcolii.

La chimie următoarele teme opţionale pot fi incluse în Curriculum la decizia şcolii:

- Legi care guvernează fenomenele chimice

- Alotropie, izomorfism, polimorfism

- Tehnici de laborator

- Chimia semiconductorilor

- Noţiuni de chimie analitică

- Analiza chimică calitativă

- Analiza elementară cantitativă (volumetrie)