Cuprins
- ARGUMENT 1
- CAPITOLUL I. AERUL.GENERALITĂŢI 3
- I.1.Structura atmosferei 3
- I.2.Compoziţia atmosferei 3
- I.3.Proprietăţile aerului 4
- CAPITOLUL II. AGENŢII POLUANŢI AI AERULUI 8
- II.1.Suspensii (aerosoli) 8
- II.2.Gaze 9
- II.3.Poluanţi secundari 9
- II.4.Poluanţi secundari ai aerului formaţi în procese fotochimice 13
- CAPITOLUL III: MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII,DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR. PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENTE. 15
- III.1.Principiile de bază ale legislaţiei muncii în România 15
- III.2.Scopul şi domeniul de aplicare a normelor de protecţie a muncii 15
- III.3.Tehnica securităţii muncii 15
- III.3.1.Accidentele de muncă 16
- III.3.2.Bolile profesionale 18
- III.4.Norme de igienă a muncii pentru evitarea îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor 18
- III.4.1.Igiena locului de muncă 18
- III.4.2.Igiena personală 20
- III.5.Prevenirea şi combaterea incendiilor şi exploziilor 20
- BIBLIOGRAFIE 21
Extras din proiect
ARGUMENT
Este o problemă importantă poluarea atmosferică indiferent de scopuri şi mijloace.Mai trist e faptul că nimeni nu ia măsuri mai mari pentru prevenirea acesteia.
Mi-am ales această temă pentru că în judeţul meu există o fabrică producătoare de îngrăşăminte chimice pe bază de azot , dăunătoare mediului înconjurător.
Nu există fabrică producătoare de îngrăşăminte chimice pe bază de azot care să nu polueze,dar totuşi se poate monitoriza această poluare şi se poate ţine sub control.În privinţa fabricii producătoare de îngrăşăminte chimice pe bază de azot (combinatul chimic Chem Gaz Slobozia),poluarea este controlată cu ajutorul utilajelor de înaltă tehnologie,eliminând o cantitate mică de dioxid de carbon (CO2).
În general,poluarea distruge sursa noastră principală de viaţă şi anume mediul.Ironic este însă că toate sursele de poluare sunt făcute de om conştient,omul construieşte mult,descoperă,inventează noi tehnologii folositoare pentru noi,dar sursele de fabricare a accestora pot fi dăunătoare mediului înconjurător.
Să luăm un exemplu din ţara noastră:Centrala Nucleară de la Cernavodă.Ea poate alimenta cu energie electrică trei sferturi din ţara noastră,dar radiaţiile emise de uraniu (materia primă a centralei) este foarte dăunător nu numai mediului înconjurător,dar şi nouă provocând boli,unele chiar fatale.
Deci orice avantaj ar avea aceste surse care ne oferă nouă condiţii de viaţă mai confortabile.să spun aşa,are şi dezavantaje foarte mari.
Cercetătorii din ziua de azi încearcă să găsească modalităţi de ţinere sub control a acestor dezavantaje,dar şi noi,oamenii trebuie să ne gândim la această problemă care nu se vede într-un interval scurt de timp,dar care cu timpul va provoca calamităţi naturale foarte mari.Se vede deja o schimbare a climei,temperaturile şi presiunea atmosferică schimbându-se în defavoarea noastră şi provocând schimbarea climei.
Sunt prea puţini întreprinzători care iau în serios normele de protecţie a mediului,întreprinderile pe care le conduc,cu toate că produc lucruri folositoare,distruge sursa noastră principală de viaţă:mediul.Sunt şi oameni care se gândesc la acest lucru încercând măcar să încetinească procesul acesta de ,,autodistrugere”
Numesc în acest fel poluarea,deoarece distrugând mediul ne distrugem pe noi oamenii,chiar dacă nu realizăm,acesta este adevărul!
Sunt mai mulţi factori de poluare şi mai multe tipuri:
-poluarea atmosferică,care este cel mai des întâlnită;
-poluarea apelor;
-poluarea solului;
-poluarea fonică;
-poluarea radioactivă.
Dacă ar fi mai mult mediatizaţi factorii de poluare şi s-ar pune mai mult accent pe această problemă ar putea înţelege şi omul că totuşi e un lucru bun să îngrijească natura,să nu mai arunce gunoaiele oricunde se poate,de cât în spaţiile special amenajate,există acum chiar şi centre de reciclare.
E datoria noastră morală să salvăm mediul,deoarece el ne-a oferit frumuseţea lui şi sursa noastră de viaţă.
La noi în România problema poluării este mult mai des întâlnită faţă de alte ţări europene.Există foarte multe uzine care poluează cu cantităţi foarte mari de noxe şi pulberi foarte nocive oamenilor şi mediului înconjurător.Ar trebui dotate cu aparate speciale de filtrare a coşurilor care elimină aceste substanţe,să ţină sub control această poluare.
Poluarea atmosferică implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii,în atmosferă.Poluarea atmosferică poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice şi terestre dacă poluanţii se dizolvă în apă sau precipită sub formă de ploaie.Se estimează că poluarea atmosferică contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese numai în S.U.A.,iar în fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante.
Fenomenul de poluare a atmosferei este într-o continuă creştere.În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze,mai ales după sfârşitul secolului trecut când a apărut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.În fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante.
CAPITOLUL I. AERUL.GENERALITĂŢI
Atmosfera este învelişul gazos ce înconjoară planeta noastră în exterior pe o grosime ce ajunge la 100-300 km,până acolo unde moleculele de aer foarte rarefiate ies din zona de atracţie a Pământului.În viaţa planetei,rolul acesteia este esenţial.Anticii considerau atmosfera prin intermediul aerului,alături de apă,pământ şi foc,drept element fundamental al Terrei.
Într-adevăr,de învelişul aerian depinde:
a) păstrarea căldurii la suprafaţa pământului;
b) rolul de filtru natural perfect;
c) reglarea luminii solare pe suprafaţa Terrei,alternând progresiv ziua cu noaptea;
d) protecţia pământului faţă de ploaia de meteoriţi;
e) realizarea circuitului optim al apei prin fenomenele pe care le permite geosfera aeriană;
f) posibilitatea transmiterii sunetelor,a radiocomunicaţiilor,efectuarea zborurilor aeriene;
g) asigurarea condiţiilor esenţiale vieţii,furnizarea ,,hranei” respilabile a tuturor vieţuitoarelor.
I.1.Structura atmosferei
În conformitate cu hotărârile organismelor internaţionale (1951),atmosfera se subdivide în următoarele straturi pe verticală (începând de la sol) astfel:
• Troposfera (de la cuvântul grecesc:tropos꞊agitat) este stratul interior la contactul cu suprafaţa pământului.Poate fi considerat ,,stratul vieţii” aici concentrându-se 80% din volumul total de gaze din atmosferă şi producându-se fenomenele meteorologice.
• Tropopauza are o grosime de 2km şi face trecerea de la troposferă la stratosferă.
• Stratosfera urmează până la circa 50-80km.În acest strat nu se desfăşoară fenomene meteorologice.
• Stratopauza face la rândul ei trecerea spre mezosferă având doar 10km grosime.Beneficiază de o temperatură ridicată datorită acumulării aici a ozonului.Acumularea ozonului în stratosferă se datorează disocierii moleculelor de O2 prin acţiunea razelor ultraviolete.Prezenţa acestui strat este o mare binefacere pentru viaţă,constituindu-se într-un ecran protector al planetei împotriva radiaţiilor ultraviolete.
• Mezosfera se întinde până la 80-85km.Este sediul unor complicate procese fotochimice şi de absorbţie puternică a radiaţiilor ultraviolete.Proprietăţile mezosfereiau o mare importanţă în zborurile cosmice pentru calcularea culoarului de intrare în atmosferă a navelor cosmice.
• Mezopauza este cuprinsă între 80-90km;aici temperatura scade puternic.
• Termosfera este cuprinsă înte 90-400km.Reprezintă cel mai fierbinte strat al atmosferei,având loc puternice disocieri ale moleculelor de O2 şi N2 şi procese fotochimice intense;totodată,aici are loc o puternică ionizare a aerului cauzată de radiaţiile ultraviolete,radiaţiile X şi de captarea unor fluxuri de particule din spaţiul interplanetar.
Bibliografie
1. Botnariuc, N., Vădineanu, A.-Ecologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
2. Ciarnău R., Buchman, A., Bud, M., Giurgiuman M., Marinescu, M., Stan, F., - Ecologie şi protecţia mediului, manual pentru clasa aX-a, Editura Economică Preuniversitară, Bucureşti, 2000
3. Ciplea, L.I., Ciplea, Al. –Poluarea mediului ambiant, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978
4. Dulcă, A., Vidraşcu, A. –Tehnologie chimică, Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1989
5. Gruia, E., Marcoci, S., Panaitescu, G., Roman, P.,-Apa şi poluarea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979
6. Mandravel, C. Guţu-Văluţă, M.,-Pământenii-duşmanii Terrei?, Editura Albatros, Bucureşti, 2001
7. Mănescu, S.,-Poluarea mediului şi sănătatea, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978
8. Meiroşu, E., Drăgan, N., Tomescu, N.,-Chimia mediului şi a calităţii vieţii, Editura LVS Crepuscul, Ploieşti, 2000
9. Răduţă, C., Cârstea, S.,-Poluarea şi protecţia mediului, Editura Ştiinţa pentru toţi, Bucureşti, 1959
10. Teodorescu, I., Rîşnoveanu, G., Neguţ, C.M.,-Ecologie şi protecţia mediului, manual pentru clasa aX-a, Editura Constelaţii, Bucureşti, 2001
11. Tufescu, V., Tufescu, M.,-Ecologia şi activitatea umană, Editura Albatros, Bucureşti, 1981
Preview document
Conținut arhivă zip
- Agentii poluanti ai aerului.docx